Guvernul Viktor Orban și „lista neagră” a presei din Ungaria
Într-un gest ce ridică semne de întrebare asupra libertății presei și a democrației, un secretar de stat maghiar, Zoltán Kovács, a publicat o așa-numită „listă neagră” a instituțiilor media din Ungaria, despre care se afirmă că ar fi fost finanțate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Aceste acuzații vin în contextul unei retorici tot mai dure împotriva influențelor externe, promovate de guvernul condus de Viktor Orban.
Potrivit lui Kovács, USAID ar fi sprijinit, în mod discret, mii de jurnaliști și sute de instituții media la nivel global, inclusiv în Ungaria, cu scopul de a promova o agendă progresist-liberală și de a influența politicile guvernamentale. Printre instituțiile menționate se numără portaluri de știri precum 444.hu, G7, Jelen, Klubrádió și Magyar Hang, care ar fi beneficiat de finanțări semnificative. Aceste acuzații sunt susținute de o retorică ce acuză Washingtonul și Bruxelles-ul de manipulare politică și de susținerea unei „agende globaliste”.
Manipularea finanțării și redirecționarea fondurilor
Un aspect controversat al acestei situații este legat de suspendarea temporară a finanțărilor USAID în timpul administrației Trump, care a impus un moratoriu de 90 de zile asupra ajutoarelor. Cu toate acestea, Kovács susține că rețelele globaliste s-au adaptat rapid, redirecționând fluxurile financiare de la Washington către Bruxelles. Această schimbare ar fi transformat Uniunea Europeană într-un nou centru al influenței politice, ridicând întrebări serioase despre rolul Bruxelles-ului în susținerea unor astfel de inițiative.
Declarațiile oficialului maghiar subliniază o percepție de amenințare constantă din partea unor „grupuri de interese străine” care, prin intermediul mass-mediei și ONG-urilor, ar încerca să destabilizeze guvernul de la Budapesta. Aceste acuzații vin într-un context în care libertatea presei din Ungaria a fost deja pusă sub semnul întrebării de organizații internaționale.
O întrebare deschisă pentru Europa
În final, Kovács ridică o întrebare retorică: vor reuși statele europene să se opună acestei campanii de influență sau Bruxelles-ul va continua să fie un instrument al manipulării politice? Această întrebare reflectă o tensiune tot mai mare între guvernul maghiar și instituțiile europene, dar și o încercare de a justifica măsurile restrictive împotriva presei independente.
Publicarea acestei „liste negre” reprezintă un nou episod în războiul retoric dintre guvernul Orban și ceea ce acesta numește „forțe globaliste”. În timp ce oficialii maghiari susțin că protejează suveranitatea națională, criticii acuză o încercare de a reduce la tăcere vocile critice și de a submina libertatea presei.