Marco Rubio, despre incursiunile Rusiei cu drone în spaţiul aerian al mai multor ţări, inclusiv România: „Nu ne plac”
Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj clar în legătură cu provocările reprezentate de incursiunile rusești în spațiul aerian al mai multor țări, inclusiv România. Într-un răspuns adresat publicației Kyiv Post, Rubio a calificat aceste încălcări ale frontierelor drept „provocări” și a reafirmat angajamentul ferm al Statelor Unite față de apărarea NATO.
Pe flancul estic al Alianței, tensiunile cresc, iar Rubio navighează cu precauție între a demonstra hotărârea Americii împotriva agresiunii rusești și a susține o derogare controversată în domeniul energetic pentru Ungaria, un aliat adesea favorabil Kremlinului. Această manevră diplomatică delicată vine pe fondul unei intensificări a incursiunilor rusești, în special prin utilizarea dronelor și a avioanelor de vânătoare în țări precum Polonia, România, Lituania, Estonia și Danemarca. Aceste acțiuni au determinat NATO să lanseze operațiunea Eastern Sentry, consolidându-și astfel poziția defensivă.
Incidentele recente, condamnate de NATO ca fiind „extrem de escaladante”, subliniază un „nivel ridicat de tensiune”, recunoscut chiar de Rubio. Poziția sa, exprimată în timpul unei conferințe de presă în Canada, reflectă cele două forțe opuse care influențează politica externă a SUA față de Europa: un angajament ferm față de alianța NATO și o abordare tranzacțională în relația cu Ungaria.
Provocările Rusiei și răspunsul NATO
În ceea ce privește acțiunile agresive ale Rusiei în Europa de Est, Rubio a fost direct, dar vag în privința detaliilor unei noi strategii. „Nu suntem în favoarea lor. Adică, nu ne plac. Dar avem un angajament ferm față de NATO și față de apărarea partenerilor noștri în cazul în care aceștia ar fi atacați”, a declarat Rubio. El a subliniat că acțiunile Rusiei sunt „contraproductive” și creează un climat de tensiune care ar putea duce la o escaladare a conflictului, ceea ce ar fi o veste proastă pentru toată lumea.
Criticii au subliniat că, în ciuda acestor declarații, activitatea Rusiei continuă să se intensifice. Numai în luna septembrie, mai mulți aliați NATO au solicitat consultări oficiale în temeiul articolului 4, după repetate incursiuni ale dronelor și, în cazul Estoniei, o încălcare a spațiului aerian de către un avion de vânătoare. Această situație a stârnit îngrijorări în rândul capitalelor aliate, care consideră că simpla exprimare a dezaprobării nu este suficientă pentru a descuraja Kremlinul, care pare să testeze limitele alianței occidentale.
Problemele energetice ale Ungariei
O altă problemă spinoasă pe masa lui Rubio este decizia recentă a administrației Trump de a acorda Ungariei derogări de la sancțiuni, o victorie semnificativă pentru prim-ministrul Viktor Orbán. Rubio a confirmat că derogarea permite Ungariei să continue să depindă de energia rusă, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la angajamentele SUA față de unitatea NATO.
În ceea ce privește centrala nucleară, Rubio a explicat că derogarea pentru proiectul de extindere Paks 2, în care este implicată Rusia, este aparent pe termen nelimitat, permițând finalizarea instalației aflate deja în construcție. De asemenea, Departamentul de Stat desfășoară negocieri pentru ca Ungaria să achiziționeze combustibil nuclear american, o încercare de a diversifica sursele de energie și de a se îndepărta de Moscova.
În privința petrolului și gazelor, Rubio a menționat că derogarea pentru conductele care transportă resurse rusești este o „prelungire de un an”, contrazicând astfel afirmațiile lui Orbán, care susținea că a obținut o „scutire completă” pentru conductele Druzhba și TurkStream. Această divergență a alimentat suspiciuni în rândul legislatorilor de la Capitol Hill, unde un grup bipartid de senatori a introdus recent o rezoluție prin care se solicită Ungariei să pună capăt dependenței sale de energia rusă.
Consecințele derogării
Derogarea care permite ca sancțiunile SUA să ocolească achiziția de petrol și gaze rusești de către Ungaria a fost întâmpinată cu frustrare în întreaga Europă, deoarece riscă să submineze unitatea sancțiunilor occidentale, un pilon esențial al strategiei de a paraliza economia de război a Moscovei. Acordul cu Orbán este considerat o situație avantajoasă pentru administrația Trump, menținând un aliat cheie și membru NATO departe de colapsul economic, în timp ce asigură angajamente lucrative pentru companiile americane.
Însă, pentru restul NATO, acrobația diplomatică a lui Rubio – condamnarea provocărilor Rusiei, oferind în același timp o linie de salvare sub forma unei derogări pentru Ungaria – ridică o întrebare fundamentală: „Când vine vorba de confruntarea cu Kremlinul, alianța are o singură politică sau treizeci și două?”