Viktor Orban: „Iluzia că statul de drept prevalează la Bruxelles s-a sfârșit”
Premierul ungar Viktor Orban a lansat o declarație provocatoare în cadrul unui miting anti-război desfășurat în orașul Mohacs, subliniind că recentul vot al Consiliului Uniunii Europene, care a decis prelungirea pe termen nedeterminat a înghețării activelor rusești, demonstrează că „iluzia că statul de drept prevalează la Bruxelles s-a sfârșit”. Această afirmație vine în contextul în care sancțiunile impuse Rusiei, ca răspuns la invazia din Ucraina, includ înghețarea unor fonduri ale Băncii Centrale a Rusiei, care se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro.
Decizia Consiliului UE, adoptată printr-un vot cu majoritate calificată, a fost motivată de necesitatea de a elimina obstacolele în finanțarea unui împrumut destinat Ucrainei. Orban a criticat această măsură, afirmând că utilizarea activelor rusești pentru a sprijini Ucraina echivalează cu o „declarație de război” și că confiscarea acestor active nu va rămâne fără represalii din partea Rusiei.
Contextul sancțiunilor și reacțiile internaționale
În urma invaziei ruse în Ucraina, Uniunea Europeană a impus o serie de sancțiuni, inclusiv înghețarea fondurilor rusești. Aceste sancțiuni trebuie reînnoite la fiecare șase luni prin vot unanim în Consiliul UE, ceea ce a dus la amenințări de veto din partea Ungariei, care se opune acestor măsuri. Comisia Europeană a blocat majoritatea fondurilor europene destinate Ungariei, acuzând guvernul lui Orban de încălcarea principiilor statului de drept.
Recent, președinția daneză a Consiliului UE a anunțat un acord prin care statele membre au decis să prelungească înghețarea activelor rusești, invocând articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite adoptarea deciziilor prin majoritate calificată în caz de „dificultăți economice severe”. Orban a denunțat această utilizare a tratatului, afirmând că este o încălcare a normelor fundamentale ale Uniunii.
Implicarea Rusiei și reacțiile internaționale
Rusia a reacționat vehement la aceste măsuri, acuzând Uniunea Europeană de „furt” și anunțând că va acționa în justiție împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care gestionează majoritatea fondurilor rusești înghețate. Belgia, ca țară depozitară, se teme de repercusiunile financiare și juridice ale confiscării acestor fonduri și cere garanții financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-și da acordul pentru utilizarea activelor rusești în sprijinul Ucrainei.
Decizia finală privind împrumutul destinat Ucrainei, care ar putea varia între 90 și 165 de miliarde de euro, este așteptată la summitul UE din 18-19 decembrie. Pe lângă Ungaria, alte state precum Belgia, Slovacia, Bulgaria, Malta și Italia și-au exprimat rezerve față de acest plan, ceea ce complică și mai mult situația.