Condamnările internaționale la adresa SUA pentru acțiunile din Venezuela
Într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, desfășurată pe 6 ianuarie 2026, Statele Unite au fost supuse unor critici severe din partea mai multor națiuni, inclusiv Brazilia, China, Columbia, Cuba, Eritreea, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Spania. Aceste țări au denunțat acțiunile lui Donald Trump, care a ordonat atacuri mortale asupra Venezuelei și răpirea liderului Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores, pentru a fi judecați în SUA. Această acțiune a fost catalogată drept „crimă de agresiune” și a stârnit îngrijorări profunde cu privire la respectarea suveranității Venezuelei.
Reacțiile diplomatice și implicațiile internaționale
Ambasadorul Braziliei la ONU, Sérgio França Danese, a subliniat gravitatea acestor acte, afirmând că bombardamentele și capturarea președintelui depășesc o limită inacceptabilă și constituie o ofensă gravă la adresa suveranității Venezuelei. De asemenea, el a avertizat că aceste acțiuni creează un precedent periculos pentru întreaga comunitate internațională.
În contrast, Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, a justificat atacul ca fiind o acțiune legitimă de „aplicare a legii”, menționând acuzațiile de narcoterorism și trafic de arme care îl vizează pe Maduro. Waltz a insistat că nu este vorba despre un război, ci despre o operațiune de aplicare a legii, invocând precedentul capturării fostului lider panamez Manuel Noriega în 1989.
Avertismentele secretarului general al ONU
António Guterres, secretarul general al ONU, a exprimat îngrijorări profunde cu privire la riscurile de instabilitate pe care le-ar putea genera răpirea lui Maduro, subliniind că aceasta ar putea afecta nu doar Venezuela, ci întreaga regiune. Guterres a îndemnat la un dialog inclusiv și democratic, oferind sprijinul ONU pentru o soluție pașnică.
Indignarea Rusiei și Chinei
Rusia și China, membre permanente ale Consiliului de Securitate, au condamnat vehement acțiunile SUA, cerând eliberarea imediată a lui Maduro și Flores. Ambasadorul rus, Vasili Nebenzia, a caracterizat intervenția ca o întoarcere la „era anarhiei”, în timp ce reprezentantul chinez, Fu Cong, a acuzat SUA de încălcarea suveranității Venezuelei, subliniind că nicio țară nu ar trebui să acționeze ca „polițist al lumii”.
Reacția Venezuelei și poziția SUA
Samuel Moncada, ambasadorul Venezuelei, a descris acțiunea SUA ca un „atac armat ilegitim” și a subliniat că Venezuela este victima acestui atac din cauza resurselor sale naturale. În replică, Waltz a reafirmat că nu există un război împotriva Venezuelei, insistând că operațiunea a fost o acțiune de aplicare a legii, desfășurată în urma unor acuzații de lungă durată.
Cu toate acestea, experții au pus la îndoială legalitatea acțiunii, subliniind că aceasta nu a fost autorizată de Consiliul de Securitate al ONU și nu a avut consimțământul Venezuelei. Carta ONU interzice utilizarea forței împotriva integrității teritoriale a altor state, un principiu invocat frecvent în timpul reuniunii.
Diviziunile din cadrul Consiliului de Securitate
În ciuda criticilor, Consiliul de Securitate, paralizat de diviziunile dintre membrii săi, nu a reușit să ajungă la un răspuns colectiv. Orice tentativă de a cenzura acțiunile SUA ar fi fost cu siguranță blocată de dreptul de veto al acestora, ceea ce subliniază complexitatea și tensiunile din politica internațională contemporană.