Sacii de gunoi sunt raționalizați în Coreea de Sud, în contextul crizei petroliere din Orientul Mijlociu. Explicația acestui fenomen

SACII DE GUNOI SUNT RAȚIONALIZAȚI ÎN COREEA DE SUD, ÎN PLINĂ CRIZĂ A PETROLULUI DIN ORIENTUL MIJLOCIE

În Coreea de Sud, dinamica vânzărilor de saci de plastic pentru gunoi a cunoscut o explozie fără precedent, înregistrând o creștere de cinci ori în Seul la sfârșitul lunii martie, ca urmare a îngrijorărilor legate de posibila penurie generată de criza petrolului din Orientul Mijlociu. Conform administrației municipale, lanțurile de magazine au raportat în ultimele zile o creștere spectaculoasă, cu +214% la 7-Eleven, +252,4% la CU și +266,5% la Emart, conform surselor din presă.

Sistemul de gestionare a deșeurilor din Coreea de Sud este unul dintre cele mai stricte la nivel mondial; sacii de gunoi aprobați sunt singurii care pot fi utilizați pentru deșeurile menajere. Prețul acestor saci include taxa de colectare, ceea ce înseamnă că proprietarii de magazine nu pot achiziționa sacii în vrac, ci trebuie să îi cumpere direct de la autorități. Această regulă a limitat abilitatea magazinelor de a gestiona stocurile, intensificând panică și îngrijorare în rândul consumatorilor.

În ciuda acestor temeri, guvernul sud-coreean a declarat că nu există motive de panică. Ministrul Energiei, Kim Sung-whan, a asigurat populația că „nu este nevoie să vă faceți griji”, subliniind că țara are capacitatea de a utiliza materii prime reciclate și că problemele de aprovizionare nu ar trebui să dureze mai mult de un an. În cazul unei eventuale crize, oficialii promit autorizarea sacilor standard, ceea ce ar putea ameliora situația creată de panică.

Administrația din Seul a anunțat că dispune de suficiente stocuri pentru a face față cererii pentru patru luni. Golurile apărute în magazine sunt atribuite nu unei penurii reale, ci comportamentului consumatorilor, care au fost cuprinși de panică. Aceasta evidențiază nu doar specificul gestionării deșeurilor în Coreea de Sud, dar și impactul rapid al crizelor externe asupra comportamentului de consum local.