FORȚA NAVALĂ COMUNĂ ÎNTRE MAREA BRITANIE ȘI NOUAȚIȚĂȚI EUROPENE
Marea Britanie a luat o decizie semnificativă, anunțând crearea unei forțe navale unificate în colaborare cu nouă țări europene. Această inițiativă are ca scop principal descurajarea amenințărilor venite din partea Rusiei, mai ales în contextul tensiunilor de la „frontiera maritimă deschisă” din nord, așa cum a fost explicat de șeful Marinei Regale, generalul Sir Gwyn Jenkins.
AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII
Generalul Jenkins a subliniat că, în ciuda crizei în Orientul Mijlociu, cu strâmtoarea Ormuz fiind un punct critic din cauza conflictelor dintre SUA și Israel cu Iranul, Rusia continuă să fie percepută ca cea mai gravă amenințare la adresa securității naționale a Marii Britanii. În acest cadru, el a subliniat importanța unei reacții coordonate între statele europene.
DECLARAȚIE DE INTENȚIE
În cadrul unei întâlniri recente, primii lideri ai celor 10 țări care compun Forța Expediționară Comună (JEF) au semnat o declarație de intenție. Scopul acestei forțe maritima este de a acționa ca un complement al NATO, fără a include însă participarea Statelor Unite. Acest aspect este relevant, dat fiind că președintele american, Donald Trump, a criticat în mod repetat Marea Britanie pentru lipsa de susținere față de bombardamentele iraniene.
TENSIUNI ÎNTRE ALLIES
Cooperarea dintre SUA și Marea Britanie a fost tensionată, cele două națiuni având divergențe serioase în ceea ce privește abordările legate de strâmtoarea Ormuz. În timp ce SUA solicită ajutoare pentru forțele navale în efortul de a controla trecerea prin aceasta, discuțiile britanice și franceze privind patrulele defensive post-conflict au fost etichetate de oficialii americani drept „prostești”.
CREȘTEREA INCURSIUNILOR RUSEȘTI
Recent, Marea Britanie a raportat o creștere alarmantă a incursiunilor rusești în apele sale, cu o intensificare de aproape o treime în ultimele două ani. Jenkins a subliniat că această situație subliniază complexitatea provocărilor de securitate și necesitatea unei reacții prompte din partea marinei britanice.
PLANIFICAREA NOII FORȚE MARITIME
Noi planuri sunt în curs de dezvoltare pentru această forță maritimă, care ar putea fi comandată din cartierul general militar al Regatului Unit din Northwood, în cazul în care va fi nevoie de mobilizare. Generalul Jenkins a subliniat că forța va include o integrare reală a capabilităților și planurilor de război, având în vedere provocările recente întâlnite de marina britanică.
UTILIZAREA TEHNOLOGIEI ÎN SECURITATEA MARITIMĂ
Un element inovator al strategiei britanice va fi includerea unor nave de escortă fără echipaj, sau drone marine, care vor opera împreună cu navele de război tradiționale. Aceste măsuri sunt menite să întărească capacitatea militară a Marii Britanii, oferind o alternativă la un cost mai redus, în contextul în care marina britanică s-a confruntat cu dificultăți în mobilizarea de resurse rapide inițial.
REACȚII LA SITUAȚIA DIN STRÂMTOAREA DOVER
Maltratarea de către Rusia a unor petroliere aflate sub sancțiuni care au trecut prin strâmtoarea Dover rămâne o problemă spinoasă, iar, deși Marea Britanie a amenințat cu confiscarea acestor nave, acțiunile concrete au fost limitate. Așadar, provocările legate de securitatea maritimă continuă să reprezinte o prioritate pentru națiunile europene confruntate cu agresivitatea rusă.