Reforma administrativă voluntară în Republica Moldova
În contextul unei reforme administrative esențiale, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a îndemnat autoritățile locale să valorifice oportunitățile create de procesul de comasare voluntară. Scopul acestei inițiative este crearea unor primării mai puternice și mai eficiente, capabile să ofere servicii publice de calitate cetățenilor.
Grosu a subliniat că reforma administrației publice locale nu mai poate fi întârziată, având în vedere că anul 2026 va reprezenta o fereastră de oportunitate pentru implementarea acesteia, fiind lipsit de scrutin electoral. Potrivit afirmațiilor sale, procesul de comasare ar trebui încheiat până în septembrie, pentru a permite o tranziție lină înainte de alegerile locale ce vor avea loc în octombrie 2027.
Acesta a precizat, de asemenea, că reforma va fi urmată de o comasare normativă, aducând în discuție ineficiența actuală a primăriilor mici, unele având doar câteva sute de cetățeni. Grosu a îndemnat edililor să adopte această reformă într-o manieră matură și responsabilă, astfel încât să se beneficieze de stimulente financiare disponibile.
Declinul demografic este un factor crucial care justifică această reformă. Secretarul general adjunct al guvernului, Alexandru Iacub, a subliniat că 87% din primăriile din Moldova au sub 3.000 de locuitori, ceea ce limitează drastic capacitatea lor de implementare a proiectelor de dezvoltare și îmbunătățire a calității vieții. Nevoia de acțiune la nivel de guvern local este evidentă, iar amânarea acestei reforme ar conduce la o deteriorare suplimentară a situației satelor.
În exemplul concret al municipiului Ungheni, 32 de primării au început deja procesul de unire pentru a forma o entitate administrativă mai robustă, având ca obiectiv o gestionare mai eficientă a resurselor și servicii mai bune pentru dezvolarea comunităților. Acest model ar putea fi replicat și în alte regiuni, iar autoritățile centrale s-au angajat să sprijine procesul de integrare a primăriilor.
Până acum, au fost inițiate 435 de decizii de cumulare a primăriilor, vizând în total aproximativ 550 de unități locale. Această strategie se aliniază cu necesitățile actuale de adaptare și eficientizare a administrației publice locale, demonstrând un angajament clar față de o guvernare modernă și responsabilă.