ENIGMA ECONOMIEI GLOBALE: DE CE COTAȚIILE PETROLULUI NU AU ATINS NIVELURILE DE CARE SE TEMEAU ANALIȘTII
Una dintre cele mai mari enigme ale economiei globale este motivul pentru care piaţa petrolului a rămas atât de calmă în timpul unuia dintre cele mai severe şocuri de aprovizionare din istorie. Această situație a fost analizată recent de CNN, scoțând în evidență aspecte importante ce influențează prețurile și accesibilitatea petrolului la nivel global.
Strâmtoarea Ormuz, un coridor esențial pentru transportul petrolului, este paralizată de trei luni în urma unui conflict, realitate care a surprins pe mulți analiști care nu previzionau un astfel de scenariu. Conform estimărilor, traficul prin această strâmtoare a scăzut drastic la doar 15% din nivelurile normale, după cum a raportat JPMorgan.
Cu toate acestea, prețul contractelor futures pe petrol nu a înregistrat explozia temută, cel puțin în această etapă. Specialiștii explică acest fenomen printr-o teorie care sugerează că o cantitate semnificativă de țiței „scapă” de sub controlul blocadei, ceea ce ajută la amortizarea impactului asupra sistemului energetic global. Petrolierele care transportă aceste „fluxuri clandestine” pot evita detectarea prin opțiunea de a opri transponderele pe parcursul călătoriei, deși aceste practici rămân extrem de riscante.
JPMorgan a raportat că aceste fluxuri clandestine au atins aproximativ 2,1 milioane de barili pe zi în ultimele săptămâni ale lunii mai, o valoare care, deși este modestă în comparație cu numărul total de 15,6 milioane de barili pe zi care traversau Strâmtoarea Ormuz înainte de izbucnirea conflictului, este totuși semnificativă. Aceasta arată că, în ciuda unei blocade navale și a scăderii radicale a traficului comercial, cantități notabile de petrol continuă să circule.
Expertul Bob McNally, președinte al Rapidan Energy Group, confirmă că fluxurile clandestine au avut un rol în atenuarea crizei, chiar dacă nu pot fi considerate suficiente pentru a preveni creșterile semnificative ale prețurilor. De asemenea, estimările sugerează că între 0% și 10% din traficul de dinainte de război ar putea să fi fost compensat prin această „scurgere”, contribuind la o anumită stabilitate.
CÂT PETROL „S-A SCURS” PRIN ORMUZ
Jan Stuart, economist la banca de investiții Piper Sandler, estimează că în luna mai au trecut prin Strâmtoarea Ormuz circa 2,9 milioane de barili pe zi, incluzând atât transporturile oficiale, cât și cele clandestine. Aceasta sugerează că, deși unii petroliști plătesc taxe către entități iraniene, altele aleg să navigheze noaptea, fără a fi văzute.
Pe lângă aceste fluxuri, Piper Sandler estimează că există și alte rute de transport prin care aproximativ 4,5 milioane de barili pe zi părăsesc Golful Persic, în special prin conducta Est-Vest care leagă câmpurile petrolifere saudite de portul Yanbu. În plus, o altă explicație pentru calmul pieței este reducerea drastică a importurilor de țiței din China, un consumator major de energie, care a recurs la stocuri considerabile în această perioadă.
Desigur, aceste ajustări nu sunt unice și fluiditatea pieței petrolului se datorează mai multor factori, inclusiv cererea mai mică decât se înregistrează oficial și stocurile care depășesc estimările. Aceste observații ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea prețurilor mari pe termen lung, care par să demonstreze că piața a găsit modalități costisitoare de a absorbi perturbările existente.
PROGNOZE ÎNGRIJORĂTOARE
Părerile specialiștilor sugerează, însă, că acest calm ar putea fi înșelător. Stocurile comerciale au scăzut brusc de la începutul conflictului, iar rezerva strategică a Statelor Unite se află la cel mai scăzut nivel din anii ’80. Aceasta generează temeri că o criză severă de aprovizionare ar putea urma.
Jan Stuart estimează că prețurile petrolului Brent ar putea ajunge la o medie de 130 de dolari pe baril în lunile de vară. Aceasta ar însemna că prețul la benzină ar putea depăși 5 dolari pe galon, comparativ cu aproape 4,20 dolari în prezent. Stuart subliniază necesitatea unei creșteri rapide a prețurilor pentru a încuraja eliberarea de petrol din rezervele strategice și reducerea consumului global.