Rușii își retrag banii din bănci. Se tem că Putin îi va confisca pentru finanțarea războiului
Pe fondul intensificării atacurilor cu drone din Ucraina și al temerilor crescânde că Kremlinul ar putea face apel la confiscarea depozitelor pentru a-și finanța activitățile militare, cetățenii ruși au început să își retragă sume masive de bani din băncile locale. În primele două săptămâni ale lunii august 2026, au fost retrase aproape 3,4 miliarde de dolari (286,4 miliarde de ruble), ceea ce adaugă la sumele semnificative deja retrase în lunile anterioare: 7,3 miliarde de dolari în iulie și peste 4,5 miliarde de dolari în iunie, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei.
Potrivit directorului executiv al Sberbank, Taras Skvortsov, retragerile din acest an ar putea depăși cu aproape dublu suma înregistrată în primul an al invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei. Această migrație a capitalurilor a generat probleme de lichiditate pentru băncile rusești, care sunt deja afectate de un sector financiar întins la limite din cauza creditelor neperformante.
„Oamenii își dau seama că trebuie să își păstreze banii sub pernă, nu în bănci, unde riscă să nu-i recupereze vreodată”, a afirmat un fost oficial din domeniul finanțelor din Rusia, care a preferat să rămână anonim din motive de securitate. Această situație a depășit așteptările băncilor, care s-au angajat în investiții fără a preconiza un astfel de flux record de retrageri.
Alexandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a confirmat că aceste retrageri reflectă o teamă profundă în rândul cetățenilor ruși, o frică amplificată de recentele atacuri ucrainene asupra infrastructurii esențiale din Rusia, inclusiv rafinării de petrol.
Retragerile depășesc nivelul din 2022
Suma totală de bani retrasă în 2026 a depășit deja cele 24,7 miliarde de dolari retrase în anul 2022, moment în care, în primele zile ale invaziei, 23 de miliarde de dolari au părăsit sistemul bancar rus. Băncile s-au confruntat cu o criză de încredere, iar guvernul a fost nevoit să intervină prin impunerea de controale stricte asupra capitalului și majorarea bruscă a ratelor dobânzilor.
Acum, marile corporații rusești încearcă, de asemenea, să-și mute fondurile în afara sferei de influență a guvernului, alimentând și mai mult criza financiară. Datorită acestor îngrijorări, peste 9,4 miliarde de dolari au fost deja transferați în afara Rusiei în trimestrul doi al anului 2026.
Peste toate acestea, retragerile au împiedicat guvernul de la Moscova să strângă fonduri necesare pentru a susține eforturile de război prin emisii de obligațiuni de stat. Ministerul Finanțelor s-a văzut nevoit să anuleze planurile de emisiune a obligațiunilor din cauza lipsei de interes din partea băncilor, acestea fiind împovărate de problemele de lichiditate.
Kremlinul resimte presiunea financiară
Într-un context deja tensional, demiterea economistului-șef al VEB, Andrei Klepach, subliniază cât de fragile devin finanțele rusești, mai ales după ce acesta a declarat că Rusia nu poate câștiga un război de uzură împotriva Ucrainei fără sprijinul Occidentului. În plus, atacurile ucrainene au dus la o pierdere semnificativă a capacității de rafinare, generând cea mai severă criză de combustibil din după căderea Uniunii Sovietice.
Pe fondul creșterii continue a cheltuielilor militare și al stagnării economiei, deficitul bugetar pentru prima jumătate a anului 2026 a atins 6,46 trilioane de ruble (aproximativ 76,1 miliarde de dolari), depășind cu mult estimările inițiale. Aceste circumstanțe cresc, de asemenea, riscurile de confiscare a veniturilor marilor întreprinderi pentru a sprijini efortul de război al Kremlinului.
Cu fiecare pas pe care îl face guvernul, tensiunea în rândul populației și al companiilor crește, iar măsurile restrictive pot crea un climat de neîncredere profundă în instituțiile financiare rusești, afectând nu doar economia, ci și stabilitatea socială a țării.