POLITICO: Scenariul „vacilor imaginare”. Cum au reușit fermierii greci să încaseze fonduri din UE

POLITICO: AFACEREA „VACILOR IMAGINARE”. CUM AU AJUNS FERMIERII GRECI SĂ OBȚINĂ FONDURI UE

Fermierii greci au solicitat în anul 2024 subvenții europene pentru un număr de zeci de mii de animale care depășesc cu mult efectivele înregistrate în registrele oficiale. Aceasta este concluzia unei analize realizate de POLITICO, ce se bazează pe datele guvernamentale disponibile. Această situație riscă să amplifice un scandal deja existent privind subvențiile agricole în Grecia.

Analiza a scos la lumină neconcordanțe evidente între datele referitoare la efectivele naționale de bovine, care, conform ELSTAT, institutul de statistică al Greciei, sunt în scădere, și subvențiile raportate de Ministerul Agriculturii din Grecia.

Recent, scandalurile din domeniul agricol au determinat guvernul de la Atena să promită reforme și o intensificare a controlului în sector. Ministrul Agriculturii, Margaritis Schinas, a afirmat în luna iunie, la o conferință de presă, că „creșterea animalelor în Grecia deschide o nouă pagină”, subliniind angajamentele față de Uniunea Europeană și nevoia de a face față provocărilor prin transparență și regulamente stricte.

Cu toate acestea, discrepanțele evidente sugerează că guvernul grecesc încă nu dispune de un sistem suficient de informații pentru a gestiona corect această problemă. Astfel, pentru anul 2024, Ministerul Agriculturii a raportat plăți de subvenții UE pentru aproximativ 260.000 de vaci aflate în lactație, informații confirmate de o publicație agricolă din Grecia.

Având în vedere că fiecare vacă în lactație produce, în medie, un vițel pe an, aceste efective ar trebui să contribuie proporțional la creșterea populației naționale de bovine. Ministerul Agriculturii a mai menționat că în 2024, aproximativ 70.000 de bovine au fost sacrificate pentru carne, acestea fiind, de asemenea, eligibile pentru subvenții.

Grecia nu dispune de date complete în ceea ce privește bovinele eliminate din efectivele naționale din motive de vârstă, scădere a productivității sau boală. Potrivit declarațiilor a trei crescători de bovine, eliminările anuale ar putea reprezenta aproape 20% din totalul efectivului, ceea ce, având în vedere aproximativ 600.000 de bovine în 2024, ar însemna o reducere de circa 120.000 de animale.

Corelând aceste estimări cu datele referitoare la subvenții, ar reieși că efectivul național ar fi trebuit să crească cu aproximativ 70.000 de bovine. Însă, datele furnizate de ELSTAT arată că efectivul a scăzut de la 640.000 în 2023 la 600.000 în 2024, urmând o scădere suplimentară la 520.000 în 2025.

DISCREPANȚE DE MILIOANE DE ANIMALE ÎN REGISTRELE OFICIALE

Discrepanțele ar putea fi chiar mai mari, conform lui Nikos Dimopoulos, președintele Asociației Crescătorilor de Animale din Kavala. Unele dintre bovinele sacrificate ar fi putut fi importate, ceea ce ar face imposibilă înregistrarea lor în efectivul național. De asemenea, Grecia este cunoscută ca un importator net de bovine vii, exportând doar un număr neglijabil de animale.

„Supravegherea este inexistentă, iar datele precise lipsesc cu desăvârșire”, a afirmat Dimopoulos. Controalele autorităților sunt limitate la investigații sporadice, adesea realizate doar în urma unor reclamații.

Discrepanțe similare se observă și în registrele referitoare la efectivele de ovine și caprine din Grecia. ELSTAT a raportat o populație de aproximativ 8,8 milioane de animale în 2025, în timp ce Sistemul Integrat de Informații Veterinare al țării a prezentat un număr de aproximativ 15,7 milioane.

Doi oficiali din cadrul Ministerului Agriculturii au declarat că ministerul nu gestionează registrele pentru efectivele de animale, bazându-se pe informațiile primite de la autoritățile locale. Experții avertizează că lipsa unui registru sigur și fiabil împiedică plata corectă a subvențiilor pentru creșterea animalelor.

„Este esențial să se efectueze un recensământ național al animalelor pentru a obține o imagine clară a efectivelor reale”, a declarat Dimopoulos.

PARCHETUL EUROPEAN INSTRUMENTEAZĂ ZECI DE CAZURI

Partidul de stânga Elas, condus de fostul premier Alexis Tsipras, a depus plângeri la Parchetul European (EPPO) referitoare la discrepanțele dintre subvențiile înregistrate și dimensiunea efectivului național de bovine. „Am trimis plângeri către EPPO”, a declarat Thomas Moschos, responsabilul partidului pentru politica agricolă, subliniind că și alte organizații de fermieri au sesizat autoritatea.

EPPO, care a refuzat să confirme dacă investighează această problemă, a început deja zeci de cazuri prin care se suspectează că anumite persoane au obținut fonduri europene pentru pășuni inexistente sau pentru activități agricole pe care nu le-au desfășurat.

În luna iulie, Parchetul European a anunțat punerea sub acuzare a 22 de persoane, printre care și patru parlamentari ai partidului de guvernământ, Noua Democrație. Procesele acestora vor începe în luna octombrie, toți acuzații negând comiterea unor acte ilegale.

Se pare că veterinari și funcționari ai OPEKEPE – agenția responsabilă anterior cu distribuirea fondurilor agricole ale UE, desființată în urma scandalului subvențiilor – au contribuit la manipularea artificială a efectivelor de animale din registre, conform unor documente transmise de EPPO parlamentului grec.

Un caz specific implică un parlamentar al partidului de guvernământ, acuzat că a intervenit pentru a obține plăți de subvenții pentru un număr de vaci mai mare decât cel deținut. Cazul respectiv urmează să fie judecat pe 2 octombrie.

Sistemul de subvenții a fost influențat negativ de acest scandal, determinând guvernul să introducă măsuri mai stricte de control, cum ar fi implementarea unui sistem electronic de identificare a animalelor, care urmează să fie testat în ferme cu un număr de peste 900 de animale.

În martie, Grecia a prezentat la autoritățile UE un plan de acțiune destinat prevenirii acordării nejustificate de fonduri agricole. Comisia Europeană a declarat că va colabora îndeaproape cu Grecia pentru a îmbunătăți gestionarea subvențiilor agricole europene, subliniind că „se înregistrează progrese importante” dar că „mai sunt multe de făcut”.