Rusia recrutează tot mai mulți latino-americani pentru războiul din Ucraina
Moscova își extinde campania de recrutare pentru războiul din Ucraina către America Latină, pe măsură ce recrutarea a devenit mai dificilă în țările din Africa și Asia pe care Rusia se baza anterior. Mărturiile recruților și ale familiilor acestora indică faptul că sute de persoane din regiune au călătorit la Moscova numai în prima jumătate a acestui an.
În Peru, o țară cu aproximativ 35 de milioane de locuitori, rudele recruților dispăruți au organizat proteste repetate și au făcut presiuni asupra autorităților pentru a interveni, comparând eforturile de atragere a bărbaților pentru a lupta împotriva Ucrainei cu traficul de persoane.
„Vedem o extindere clară a rețelei de recrutare a Rusiei în America Latină”, a declarat un oficial ucrainean din domeniul apărării care lucrează cu prizonieri de război. „Numărul cazurilor din Peru este în mod clar în creștere.” Oficialul a adăugat că în acest an numărul luptătorilor străini este de așteptat să atingă un nivel record.
Povestea unui recrut peruan: patru zile pe linia frontului
Carlos Lenski Davila Vela, un peruan în vârstă de 36 de ani recrutat în armata rusă, a rămas cu schije în picior după doar patru zile petrecute pe linia frontului. El nu poate spune numele satului ucrainean pe care Rusia l-a trimis să îl cucerească, dar folosind un șervețel mototolit și un pahar poate reconstitui locul unde se afla când au apărut dronele, liziera unde a încercat să se adăpostească și locul unde un camarad, un recrut de 19 ani din Kazahstan, a fost lovit și ucis.
Reconstituind apelul său după ajutor către un columbian de 23 de ani poreclit Puma, își duce telefonul la gură ca pe o stație radio: „Puma, Puma”, spune el, folosind indicativul columbianului. „Aici Cash. Sunt în viață, dar sunt rănit.”
În cele patru luni petrecute în Rusia și în teritoriile ocupate ale Ucrainei, Davila Vela estimează că a întâlnit aproximativ 80 de recruți latino-americani, inclusiv bărbați din Columbia, Panama, Bolivia, El Salvador și Argentina. „Sunt foarte mulți latino-americani”, a confirmat el într-un interviu acordat în orașul său natal, Pucallpa, din Amazonul peruan. Aproape toți, spune el, sunt acum morți sau dispăruți.
Drumul din Peru până pe frontul din Ucraina
Drumul lui Davila Vela către linia frontului a început în luna mai, cu un selfie făcut pe principalul aeroport din Lima. Potrivit unuia dintre recrutorii lor, fotografia urma să le susțină povestea potrivit căreia erau prieteni aflați într-o călătorie, cu opriri la Paris și Istanbul, înainte de a ajunge la Moscova ca turiști. Imediat ce ajungeau în Rusia, aceeași persoană îi sfătuise să fie sinceri în privința adevăratului lor plan – acela de a se alătura forțelor armate – pentru a trece fără probleme de controlul pașapoartelor.
În fața aeroportului din Moscova îi așteptau doi bărbați îmbrăcați în haine civile, care i-au întâmpinat cu îmbrățișări și sărutări și le-au dat o mică sumă de bani în ruble. Davila Vela a descris cele trei tabere de pregătire militară în care a stat înainte de a fi trimis în luptă drept o bandă rulantă de noi recruți străini. „În fiecare zi, unii sunt trimiși mai departe și vin alții noi”, a spus el. „Nu se oprește niciodată.”
Schimbarea surselor de recrutare
În primii ani ai războiului, cei mai mulți străini care luptau de partea Rusiei proveneau din Asia Centrală, urmați de cei din țări din Africa și Asia de Sud-Est. Cuba și Columbia au furnizat, de asemenea, mii de luptători. În urma reacțiilor diplomatice și a eforturilor de combatere a recrutării în multe dintre aceste țări, autoritățile ruse au fost nevoite să se adapteze. Oficialii ucraineni afirmă că autoritățile militare ruse au introdus, în fapt, o listă de aproximativ 40 de țări din care recrutarea a fost oprită.
America Latină pare să rămână în continuare o zonă disponibilă pentru recrutare. În timp ce Cuba și Columbia continuă să furnizeze cei mai mulți recruți, importanța statului Peru a crescut, fiind urmat de Brazilia, Ecuador și Argentina. În primele nouă luni ale anului 2026, numărul luptătorilor latino-americani luați prizonieri a fost de patru ori mai mare decât în întreaga perioadă scursă de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Peruanii reprezintă acum al treilea cel mai numeros grup de prizonieri de război latino-americani deținuți de Ucraina, un indiciu al importanței lor tot mai mari în cadrul forțelor armate ruse.