Stat balcanic propune o hartă economică ce include România: coridorul „Banana Balcanică”

Un nou coridor economic în Balcani ar putea include România

O analiză publicată în presa elenă conturează ideea unei axe economice regionale denumită „Banana Balcanică”, care ar putea lega Grecia, Bulgaria și România într-un lanț de producție, comerț și tehnologii avansate. Modelul este inspirat de marile coridoare economice din Europa Occidentală, precum „Blue Banana”, considerată coloana vertebrală industrială a continentului, cu aproximativ 110 milioane de locuitori și un PIB de peste 4.500 de miliarde de euro.

Alte coridoare economice europene

În ultimele decenii au fost identificate alte cinci astfel de regiuni economice compacte: „Golden Banana”, de la Valencia la Florența; „Green Banana”, de la Trieste la Gdansk; „Orange Banana”, în zona Golfului Finlandei; „STRING Banana”, de la Hamburg la Stockholm; și „Atlantic Axis”, din Galicia până la Lisabona.

Integrarea în Piața Unică și Schengen

Integrarea deplină a Greciei, Bulgariei și României în Piața Unică și în spațiul Schengen reduce semnificativ barierele de frontieră și permite circulația liberă a bunurilor și serviciilor. Noul coridor estic ar crea un teritoriu economic cu aproximativ 30 de milioane de locuitori, în locul traseului geografic mai scurt, dar complicat din punct de vedere vamal, de-a lungul Axei 10, prin țări din afara UE.

Traseul coridorului

La capătul sudic s-ar afla Salonicul, al cărui port ar putea funcționa drept principala poartă maritimă. Coridorul ar continua spre Sofia, văzută drept un important centru tehnologic, și Plovdiv, unde există deja o puternică industrie de componente auto, electronică și inginerie.

București și Ploiești, piloni importanți

Bucureștiul și Ploieștiul ar reprezenta una dintre cele mai importante zone industriale ale viitorului coridor, beneficiind de industria auto, industria chimică și infrastructura economică deja existentă. România nu ar fi doar o piață de destinație pentru mărfuri, ci una dintre principalele zone de producție ale noii axe economice. Un rol important l-ar avea și Giurgiu, aflat pe Dunăre și legat de Bulgaria prin podul Giurgiu-Ruse. Complexul Giurgiu-Ruse ar putea deveni un nod pentru transportul de mărfuri pe Dunăre către Europa Centrală și un punct de legătură între rețelele de transport din România și Bulgaria, conectând transportul maritim din Grecia cu transportul fluvial și, mai departe, cu piețele din centrul continentului.

Timișoara, poarta către Europa Centrală

La celălalt capăt al României, Timișoara ar putea deveni unul dintre cele mai importante puncte ale „Bananei Balcanice”. Orașul este situat în apropierea marilor concentrări industriale din Ungaria și are legături directe cu rețelele economice din Austria și Germania. În scenariul propus, Timișoara ar reprezenta extremitatea nord-vestică a coridorului și punctul prin care acesta s-ar conecta la industria Europei Centrale. Astfel, traseul ar putea porni de la Salonic, ar trece prin Sofia, Ruse și Giurgiu, București și Ploiești și ar ajunge până la Timișoara, înainte de a se conecta cu rețelele industriale din Ungaria și mai departe cu cele din Europa Centrală.

Calea ferată și integrarea energetică

Pentru ca această axă să funcționeze ca un adevărat coridor economic, infrastructura feroviară ar trebui modernizată substanțial. Una dintre priorități este modernizarea legăturii feroviare Salonic – Sofia – Ruse – București, prin dezvoltarea unei linii duble, electrificate și de mare viteză. Un alt element al proiectului este integrarea energetică prin Coridorul Vertical, care leagă infrastructura de gaze din Grecia, Bulgaria și România. Interconectarea terminalelor de gaze naturale lichefiate din Grecia cu rețelele Bulgariei și României, precum și dezvoltarea unor noi conexiuni pentru transportul energiei electrice din surse regenerabile, ar putea contribui la securitatea energetică a regiunii. Dezvoltarea unor centre logistice și a unor „porturi terestre” în interiorul României ar putea permite transferul rapid al mărfurilor între porturile din Grecia, Dunăre și piețele din Europa Centrală.

Un singur spațiu investițional

Argumentul analizei este că cele trei economii ar putea fi promovate ca un singur spațiu investițional: Grecia ar asigura accesul maritim, Bulgaria ar oferi costuri competitive de producție, iar România ar veni cu o capacitate industrială și o piață de dimensiuni mai mari.