Inteligența artificială și conflictul nuclear, printre cele mai grave amenințări la adresa omenirii până în 2100
Utilizarea malefică a inteligenței artificiale este considerată o amenințare cu potențial de extincție la adresa umanității, alături de un conflict nuclear, potrivit unui raport elaborat de un grup de oameni de știință convocați de revista științifică britanică The Lancet.
Cercetătorii au identificat 17 amenințări catastrofale care ar putea afecta viețile oamenilor până în anul 2100, analizând date istorice și de risc din 204 țări și teritorii. Printre acestea se numără obezitatea, nivelul scăzut de educație, inegalitatea veniturilor, schimbările climatice și poluarea mediului.
Zeci de miliarde de ani de viață sănătoasă, pierduți
Experții avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, cele 17 amenințări catastrofale ar putea duce împreună la zeci de miliarde de ani de viață sănătoasă pierduți.
Prevenirea utilizării rău intenționate a inteligenței artificiale ar putea salva până la 10,4 miliarde de ani de viață sănătoasă pentru oameni. Evitarea unui conflict nuclear ar putea salva 133 de milioane de vieți și ar putea preveni 9,35 miliarde de ani de viață cu dizabilități sau boli.
Obezitatea este factorul care ar genera cel mai nesănătos trai, experții atribuindu-i 23,1 miliarde de ani de viață cu boli sau dizabilități la oameni până la sfârșitul acestui secol.
Alături de obezitate, nivelul de educație, în special în rândul femeilor și copiilor din Africa Subsahariană, și inegalitatea veniturilor sunt factorii care costă omenirea cei mai mulți ani de viață sănătoasă. Nivelurile scăzute de educație în Africa și inegalitatea veniturilor ar putea duce la pierderea a 16,1 miliarde de ani de viață sănătoasă, respectiv 13,8 miliarde de ani de viață sănătoasă.
Schimbările climatice, o amenințare deja prezentă
Schimbările climatice și poluarea mediului reprezintă o amenințare urgentă și catastrofală, considerată deja prezentă. Autorii raportului estimează că limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8°C, în loc să permită atingerea a 4,4°C, ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă din cauze precum căldura extremă și poluarea aerului.
Christopher JL Murray, directorul Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății de la Universitatea din Washington, instituție care participă la cercetare, a subliniat că deciziile pe care liderii le iau astăzi vor determina sănătatea și bunăstarea următoarei generații.
El a adăugat că amânarea adoptării de măsuri nu va face decât să tergiverseze lucrurile și să crească costurile în viitor.
Măsuri propuse de experți
Studiul include un apel la lansarea de inițiative pentru abordarea amenințărilor la adresa sănătății care planează asupra umanității. Printre măsurile propuse se numără crearea și finanțarea unor sisteme de sănătate dedicate previziunii, prevenirii, pregătirii și protecției împotriva gamei de amenințări identificate.
Experții mai solicită creșterea investițiilor pentru îmbunătățirea instrumentelor existente, de la vaccinuri și antibiotice la tratamente pentru obezitate și tehnologii legate de schimbările climatice.
Totodată, cercetătorii propun crearea unui mecanism instituționalizat pentru monitorizarea riscurilor emergente și sugerează ca Monitorul The Lancet pentru sănătate mondială în secolul al XXI-lea să fie unul dintre aceste instrumente.