Franța, scena unor proteste violente în context preelectoral
Franța se confruntă cu o nouă rundă de tensiuni sociale, iar autoritățile recunosc că situația a scăpat de sub control în anumite orașe. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că poliția „a pierdut controlul” asupra protestelor din unele orașe în cursul weekendului, potrivit agenției de știri AFP. Oficialul a vorbit și despre o „lipsă de anticipare” înainte de izbucnirea violențelor.
În urma evenimentelor, Laurent Nuñez și-a prezentat demisia în fața președintelui Emmanuel Macron, explicând că „se simțea responsabil pentru tot ce s-a întâmplat”. Macron nu a acceptat demisia ministrului de Interne.
Sute de arestări la Paris
Autoritățile franceze au anunțat că duminică și în primele ore ale zilei de luni au fost efectuate 350 de arestări la Paris. Violențele au cuprins mai multe orașe, iar guvernul a acuzat extrema stângă și infractorii că s-ar fi infiltrat printre protestatarii pașnici.
Jurnalistul Francis Collings, stabilit la Paris, a descris pentru BBC Breakfast modul în care evoluează aceste manifestații: „De obicei, există un anumit tipar în acest sens. La început, atmosfera este una destul de festivă. Oamenii protestează, se distrează, adesea se aude muzică, iar apoi lucrurile iau o altă turnură.” El a amintit că fenomenul a devenit vizibil în ultimii ani, începând cu mișcarea „vestelor galbene” din 2018, care a protestat împotriva creșterii costului vieții timp de mai bine de un an.
Trei categorii de protestatari
Potrivit jurnalistului, teoria avansată de guvern, cu care „se pare că nimeni nu este în dezacord”, este că protestatarii au preocupări legitime, însă mișcarea este preluată de ceea ce executivul descrie drept extrema stângă și infractori. „Avem aproape trei elemente în această situație. Protestatarii pașnici, cei care vor să provoace haos și cei care vor să jefuiască și să dea foc la lucruri”, a explicat Collings.
El a observat că președintele Emmanuel Macron se află în ultimele șase luni ale mandatului său și a apreciat că „se poate spune că campania electorală pentru luna mai a anului viitor a început pe străzile Franței”. Macron este considerat pe scară largă un președinte fără putere, iar cursa electorală pentru succesiunea sa este extrem de disputată, votul fiind programat peste aproximativ șase luni.
Parlament paralizat și lideri politici în prim-plan
Pe fondul acestor tensiuni, Parlamentul francez este paralizat, profund divizat între trei blocuri politice rivale. Candidatul la președinție din partea dreptei naționaliste anti-imigrație, Marine Le Pen, precum și cel din partea stângii anticapitaliste, Jean-Luc Mélenchon, se întrec pentru a ajunge în prim-planul știrilor, ceea ce agravează tensiunile actuale din Franța, atât în politică, cât și pe străzi.