Comoara romană descoperită într-un câmp arat din Luxemburg: 141 de monede de aur și vestigiile unui turn fortificat
Doi arheologi amatori au făcut o descoperire rară într-un teren agricol din nordul Luxemburgului, în apropierea localității Holzthum: un tezaur de 141 de monede romane din aur, alături de fundațiile unei construcții fortificate din perioada târzie a Imperiului Roman. Autoritățile consideră descoperirea una de importanță arheologică majoră.
Primele cercetări au fost făcute de cei doi amatori, care au identificat 38 de monede de aur și au raportat imediat descoperirea Institutului Național de Cercetare Arheologică (INRA). Ministerul Culturii din Luxemburg și INRA au anunțat oficial descoperirea în decembrie 2024, subliniind valoarea contextului în care au fost găsite piesele.
„Este extrem de rar să poți studia un tezaur de monede antice în întregime, în contextul său arheologic”, au transmis reprezentanții ministerului.
Monede solidi emise de nouă împărați
Monedele sunt solidi, moneda standard din aur a Imperiului Roman târziu. Fiecare piesă are un diametru de aproximativ 2,5 centimetri și poartă numele unuia dintre cei nouă împărați care au domnit între anii 364 și 408 d.Hr.
Importanța descoperirii nu stă doar în numărul pieselor, ci și în posibilitatea de a le analiza împreună, în raport cu locul în care au fost îngropate și cu vestigiile din jur.
Statul a plătit peste 308.000 de euro pentru tezaur
În baza legislației luxemburgheze privind patrimoniul cultural, statul a plătit 308.600 de euro persoanelor îndreptățite să primească valoarea tezaurului, sumă care la momentul respectiv echivala cu aproximativ 322.000 de dolari.
Potrivit Ministerului Culturii, valoarea a fost stabilită printr-o evaluare numismatică independentă, care a ținut cont de starea excelentă de conservare a monedelor și de raritatea câtorva exemplare. Trei dintre piesele rare au fost bătute în numele lui Eugenius, un uzurpator care a deținut puterea doar între anii 392 și 394 d.Hr.
Cercetări desfășurate pe parcursul a patru ani
Cercetările arheologice au fost coordonate de INRA și s-au desfășurat între 2020 și 2024. Pentru a recupera toate obiectele îngropate și a păstra informațiile oferite de context, specialiștii au lucrat cu atenție deosebită timp de mai mulți ani.
Operațiunea a avut și o componentă de siguranță: zona fusese afectată de luptele din timpul Bătăliei de la Ardeni, desfășurate în iarna anilor 1944–1945, astfel că arheologii au colaborat cu serviciul de deminare al Armatei Luxemburgului, SEDAL.
Un burgus roman sub terenul arat
Sub terenul agricol se aflau fundațiile unei clădiri impunătoare, identificată de arheologi drept un burgus, un mic turn roman fortificat.
Monedele ar fi fost îngropate, cel mai probabil, împreună, într-un recipient care s-a degradat în timp, o pungă sau un alt obiect folosit pentru păstrarea banilor. Ulterior, lucrările agricole ar fi împrăștiat piesele în sol.
Centre monetare de proveniență diferite
Analiza științifică a tezaurului a fost publicată în 2025 de David Wigg-Wolf, de la Comisia Romano-Germanică a Institutului Arheologic German, împreună cu David Weis, director adjunct al INRA, și Lynn Stoffel, cercetătoare în cadrul aceleiași instituții. Potrivit studiului, cele 141 de monede solidi au fost emise în perioada 364–395 sau 402 d.Hr.
Datele analizate de cercetători indică mai multe centre monetare de proveniență. Trier, o reședință imperială aflată la aproximativ 45 de kilometri de locul descoperirii, a furnizat 38 dintre cele 139 de monede standard incluse în tabelul autorilor. Alte 33 provin din Antiohia, oraș situat în prezent în sudul Turciei.
Un rol aparte îl are Nicomedia, un important centru de batere a monedelor, situat pe țărmul Mării Marmara. De aici provin 17 monede din tezaur, toate emise între anii 364 și 367 d.Hr.