România, printre țările europene cu cele mai multe decese provocate de caniculă în vara lui 2026
România s-a numărat printre statele Uniunii Europene cu cele mai multe decese provocate de caniculă în vara anului 2026, arată un nou studiu citat de The Guardian. Cercetătorii estimează că aproximativ 50.000 de oameni au murit din cauza căldurii în orașele europene în perioada iunie-august, iar două treimi dintre aceste decese au fost favorizate de schimbările climatice provocate de activitatea umană.
Potrivit analizei, poluarea care contribuie la încălzirea planetei ar fi fost responsabilă de aproximativ 32.000 de decese suplimentare în mediul urban. Temperaturile ridicate din timpul zilei au suprasolicitat organismul persoanelor vulnerabile, iar nopțile foarte calde le-au împiedicat să se refacă. Studiul a analizat relația dintre temperatură și mortalitate în 854 de orașe europene, folosind date istorice și modele epidemiologice, iar autorii susțin că numărul estimat al victimelor este cel mai mare înregistrat până acum.
Peste 1.100 de decese în orașele din România
Studiul a analizat 35 de orașe din România, cu o populație totală de aproape 4,8 milioane de locuitori. Căldura din această vară a provocat, potrivit estimărilor, 1.105 decese, ceea ce plasează țara noastră pe locul opt din cele 30 de state incluse în cercetare. Cea mai îngrijorătoare cifră este însă alta: trei din patru decese, adică aproximativ 820, sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de om, una dintre cele mai mari proporții din Europa.
La nivel european, cele mai ridicate rate ale mortalității provocate de căldură au fost înregistrate în Malta, Italia și Ungaria. Cele mai mari numere absolute de decese au fost estimate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit. În Regatul Unit, cercetătorii au estimat 4.354 de decese asociate căldurii în vara acestui an.
O proporție tot mai mare de decese legate de încălzirea climatică
Proporția deceselor asociate încălzirii climatice a crescut de la aproximativ 40% la începutul secolului la 65% în vara anului 2026, potrivit cercetării. „Într-un anumit sens, numărul absolut al deceselor provocate de căldură în cele 854 de zone urbane este într-adevăr uluitor. Dar poate și mai alarmantă este proporția deceselor pe care le atribuim schimbărilor climatice provocate de om”, a declarat Malcolm Mistry, cercetător în domeniul climei și sănătății la London School of Hygiene & Tropical Medicine și coautor al studiului.
„Aceste cifre șocante reprezintă mii de familii care și-au pierdut o persoană dragă în această vară din cauza crizei climatice”, a declarat Katie White, ministrul britanic responsabil de tranziția climatică.
Napoli, orașul european cel mai grav afectat
Potrivit estimărilor ajustate în funcție de structura pe vârste a populației, Napoli a fost orașul european cel mai grav afectat: 815 decese provocate de căldură la un milion de locuitori. Mario Guarino, medic de urgență la spitalul Ospedale CTO din nordul orașului, a declarat că în cele mai călduroase săptămâni a observat o creștere cu 15% a prezentărilor la camera de gardă.
El a explicat că una dintre principalele caracteristici ale perioadei a fost complexitatea problemelor medicale agravate de temperaturile extreme, iar singurătatea și sărăcia au înrăutățit situația multor pacienți. Medicul a relatat cazul unui bolnav de cancer în stadiu terminal, care locuia într-o mansardă foarte încinsă, deoarece familia nu găsise o firmă care să poată instala un aparat de aer condiționat în timpul verii.
Decesele, greu de identificat oficial
Identificarea victimelor este însă dificilă. Certificatele de deces menționează rareori temperaturile extreme printre factorii care au contribuit la moarte. Căldura poate agrava afecțiuni precum accidentele vasculare cerebrale sau bolile pulmonare, împingând organismul deja vulnerabil dincolo de limite, iar în multe cazuri familiile nu află că temperaturile ridicate au grăbit decesul unei persoane apropiate.
Autorii avertizează că rezultatele nu pot fi extrapolate automat la întreaga populație a Europei. Cele 854 de orașe analizate cuprind aproximativ 40% din populația continentului, iar mortalitatea din orașele mici și din mediul rural nu poate fi calculată prin simpla extindere a acestor estimări.