Atacuri cibernetice și amenințări cu bombă pun la încercare apărarea Europei
Europa se confruntă cu o serie de incidente care ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea continentului de a răspunde unor amenințări hibride tot mai diverse. Atacuri cibernetice asupra infrastructurii civile, amenințări cu bombă la adresa aeronavelor de pasageri și presupuse acte de sabotaj s-au succedat într-un interval scurt, potrivit relatărilor din presa internațională.
Săptămâna trecută, hackeri au manipulat de la distanță sistemele de refrigerare ale unor supermarketuri din mai multe țări europene. Temperaturile au fost modificate până la 50 de grade Celsius, obligând comercianții să arunce alimentele alterate. Printre rețelele afectate s-au numărat Ahold Delhaize, IKEA, Colruyt Group și Carrefour, cu magazine din Belgia, Luxemburg, Suedia și Țările de Jos.
Incidentele au urmat unui atac cibernetic produs în octombrie, care a vizat sute de supermarketuri din Franța și a provocat incendii, supraîncălzirea frigiderelor și alterarea alimentelor. Ulterior, sistemele de refrigerare ale unor bănci de sânge din Franța au fost vizate de ceea ce părea a fi un incident similar.
Amenințări cu bombă și zboruri perturbate
În paralel, un val de amenințări cu bombă, suspectate a fi alarme false, a perturbat zeci de zboruri pe continent. Unele aeronave au fost deviate, iar în anumite cazuri au fost mobilizate avioane de vânătoare pentru escortarea acestora. Săptămâna s-a încheiat cu amenințări îndreptate împotriva unor instituții media europene, inclusiv postul britanic Sky News și televiziunea publică irlandeză RTÉ.
Autoritățile nu au stabilit deocamdată cine se află în spatele atacurilor și nici dacă acestea au legătură între ele. Contextul este marcat de intensificarea tensiunilor geopolitice și de tulburări interne în anumite regiuni ale Europei, în condițiile în care infrastructura civilă ar putea deveni o țintă tot mai atractivă pentru actori ostili.
Experții avertizează asupra costurilor impuse Europei
Sidharth Kaushal, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat că, dacă Rusia s-ar afla în spatele acestor atacuri, scopul lor ar putea fi demonstrarea costurilor pe care Europa le suportă pentru sprijinul continuu acordat Ucrainei. „Cred că este vorba mai degrabă despre impunerea unor costuri”, a afirmat el. „Despre a convinge conducerea politică europeană că efectele și costurile unui război pot ajunge să fie resimțite și acasă.”
Experții în apărare și securitate avertizează că perturbarea serviciilor cotidiene poate avea consecințe care depășesc cu mult pagubele economice imediate, iar atacurile asupra lanțului de aprovizionare cu alimente scot în evidență rolul companiilor private în asigurarea rezilienței naționale.
Vulnerabilități tehnice minime exploatate cu ușurință
Fredrik Blix, expert în securitate cibernetică la Visente și profesor asociat la Universitatea din Stockholm, a explicat că atacurile asupra supermarketurilor au necesitat foarte puține cunoștințe tehnice avansate. Sistemele vulnerabile de control al refrigerării erau conectate direct la internetul public, ceea ce le permitea potențialilor atacatori să le identifice și să le exploateze.
„Aceste atacuri nu necesită, de fapt, cunoștințe avansate specifice pentru a fi realizate”, a declarat expertul. El a adăugat că unele sisteme erau protejate doar prin parole implicite, stabilite de producător, sau prin date de autentificare ușor de ghicit. „De aceea este atât de ieftin să faci așa ceva”, a spus Blix, avertizând că mediatizarea incidentelor ar putea încuraja atacuri similare. „Oricine poate face asta și nu este nevoie de resursele unui stat sau de ceva asemănător.”
Potrivit specialistului, atacurile cibernetice au devenit tot mai frecvente în ultimul deceniu, pe măsură ce societățile s-au digitalizat, iar sistemele vulnerabile au devenit mai ușor de accesat. Cu toate acestea, Blix a subliniat că intensificarea tensiunilor geopolitice a determinat și statele europene să fie mai atente la posibilele amenințări de război hibrid, ceea ce a dus la o monitorizare mai atentă atât din partea guvernelor, cât și a presei.
Deși nu a exclus posibilitatea ca atacurile să fi fost organizate de un stat sau de actori susținuți de un guvern, expertul consideră că scenariul mai probabil este ca în spatele lor să se afle persoane care testează limitele sistemelor și încearcă „să se distreze”.