Armele autonome, în centrul dezbaterilor de la Geneva. Marile puteri militare se opun restricțiilor
Statele Unite și Rusia, doi dintre cei mai mari producători de armament din lume, sunt așteptate să se opună oricăror inițiative care ar impune restricții legale asupra utilizării armelor autonome, în condițiile în care discuțiile pe această temă încep săptămâna aceasta la Geneva, sub egida Națiunilor Unite.
Dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și al altor echipamente militare capabile să ucidă fără intervenția unui operator uman. Armele semi-autonome, asistate de AI, au fost deja folosite în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, în ciuda preocupărilor de natură etică.
Un posibil acord privind sistemele de arme autonome letale
Reuniunea de la Geneva ar trebui să permită luarea unei decizii privind oportunitatea demarării unor negocieri pentru încheierea unui acord cu caracter juridic obligatoriu referitor la interdicțiile și reglementările aplicabile sistemelor de arme autonome letale (LAWS).
Majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenției privind anumite arme convenționale susțin această inițiativă. În schimb, marile puteri militare, printre care Statele Unite, Rusia și Israel, se opun, susținând că dreptul umanitar existent este suficient.
Avertismente din partea organizațiilor internaționale
Liderii ONU și ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii, precum și Papa, au avertizat asupra pericolelor legate de armele autonome și s-au pronunțat în favoarea unei reglementări.
„Nu ar trebui să lăsăm niciodată mașinile să decidă cine trăiește și cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu pași mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch, organizație care pledează pentru măsuri ferme privind utilizarea armelor autonome.
Doi diplomați au declarat că discuțiile se anunță dificile, dar că statele ar putea găsi un teren comun pentru un compromis până la sfârșitul săptămânii. Toate opțiunile sunt pe masă, a precizat unul dintre ei: un acord cu caracter juridic obligatoriu, unul fără caracter obligatoriu sau un acord hibrid care să le combine pe ambele.
Riscul unor erori fatale
Unii activiști denunță faptul că sistemele de arme autonome pot avea un comportament imprevizibil, ceea ce sporește riscul unor erori fatale.
Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța AI militară în cadrul think tank-ului Future of Life Institute, cu sediul în Statele Unite, a declarat că sistemele LAWS nu mai țin de domeniul science-fiction, citând informații din presă conform cărora în Ucraina au fost utilizate sisteme complet autonome.
Statele Unite preferă liniile directoare în locul unor norme obligatorii privind armele autonome, susținând că dreptul internațional oferă deja un cadru care reglementează desfășurarea războiului. Acestea au propus un mandat de cinci ani pentru desfășurarea negocierilor în vederea unui acord fără caracter obligatoriu. Crucea Roșie consideră însă că dreptul umanitar nu abordează în mod suficient riscurile specifice legate de armele autonome.
Deși Rusia nu și-a făcut publică poziția înaintea discuțiilor, aceasta s-a opus deja în trecut propunerilor de acord cu caracter juridic obligatoriu. Rusia intenționează să împiedice Uniunea Europeană, care participă la negocieri în calitate de observator, să ia cuvântul, a declarat un înalt diplomat occidental.
Potrivit Annei Hehir, Statele Unite și Rusia vor încerca probabil să dilueze orice acord, așa cum au făcut-o în septembrie cu un text privind armele autonome și potențialul lor de a provoca daune.
Marea Britanie, Germania și Franța propun negocieri privind un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, a declarat Verity Coyle.