Restricțiile Starshield afectează apărarea antiaeriană a Ucrainei. Kievul suspectează presiuni americane
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că problemele de conexiune la rețeaua militară Starshield afectează capacitatea de apărare antiaeriană a Ucrainei, în special interceptarea dronelor cu reacție și a rachetelor balistice care lovesc zilnic infrastructura energetică a țării.
„Cei de la SpaceX ne spun că sunt probleme tehnice. Noi nu credem asta”, a transmis Zelenski. Analiștii consideră aceste restricții drept presiuni exercitate de Casa Albă pentru a-l determina pe liderul de la Kiev să facă Rusiei concesii majore.
Sistemul Starshield este indispensabil pentru operațiunile militare ale Ucrainei, întrucât asigură conexiunea la internet pe câmpul de luptă. De cinci zile, terminalele sunt din nou restricționate la o viteză maximă de 161 de kilometri pe oră în zonele ocupate de forțele ruse. Limitările afectează atât capacitatea Ucrainei de a intercepta dronele cu reacție ale Rusiei, cât și loviturile ucrainene cu rază medie de acțiune asupra țintelor militare din teritoriile ocupate.
Kievul suspectează că încetinirea sistemului este o tactică deliberată a Statelor Unite, menită să-l preseze pe Zelenski să accepte concesii dureroase, în primul rând cedarea Donbasului.
În paralel, Ucraina a atacat din nou, cu drone, podul Kerci, care leagă peninsula ocupată Crimeea de teritoriul Rusiei. Alte atacuri au vizat rafinării rusești. „Până luni, am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului a Rusiei. Acesta este răspunsul nostru justificat la atacurile Rusiei asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski.
Reuniți la Bruxelles, în prezența premierului ucrainean, miniștrii europeni de externe au cerut fermitate față de pretențiile Moscovei. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a subliniat că Rusia este agresorul și trebuie să facă concesii: „Rușii susțin că așteaptă oferte de la europeni. Noi să le oferim ceva, în condițiile în care ei au început războiul. Ei sunt agresorii, trebuie să vedem concesii din partea lor. Indiferent de componența echipei care negociază, ar trebui să îi întrebăm mereu: «Ați cerut ceva în schimb?» Dispunem de pârghii: sancțiunile și activele înghețate”.
După ce emisarii lui Donald Trump au anunțat că Moscova acceptă europeni la masa negocierilor, aceștia nu au izbutit să desemneze un singur reprezentant. Au ales o echipă din care fac parte un britanic, un francez, un german, un italian și un polonez, precum și un responsabil de la Bruxelles, ceea ce a generat nemulțumiri.
Ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a declarat: „Europa are nevoie de o singură voce. Nu putem vorbi la 27 de microfoane! Avem nevoie de un mandat clar, de proceduri limpezi privind modul în care ne stabilim poziția comună și, bineînțeles, de o reprezentare eficientă”. El a avertizat și asupra intențiilor Moscovei: „Orice discuție despre arhitectura de securitate ar oferi Rusiei numeroase șanse de a obține ceva în schimb. Așadar, nu ar trebui să cădem în această capcană. Știm cu toții ce vor rușii. Vor să-i scoată pe americani din Europa”.
La rândul său, ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a respins pretențiile Moscovei: „Categoric, nu cred că Putin se află în poziția de a-și impune pretențiile restului Europei cu privire la poziția noastră defensivă. Mai ales că, deși repetă că nu dorește un război cu Europa, a dat exact aceleași asigurări Ucrainei înainte de a o invada. Așa că vă rugăm să ne iertați dacă nu luăm afirmațiile lui Putin ca atare”.