DANEMARCA, LA UN PAS DE A DISTRUGE PISTELE DE ATERIZARE ÎN GROENLANDA. TRUPE EUROPENE AR FI APĂRAT INSULA CU PREȚUL VIEȚII
Într-o mișcare fără precedent, Danemarca a adoptat măsuri de precauție extreme în luna ianuarie a anului trecut, în contextul temerilor ridicate de un potențial atac din partea Statelor Unite asupra Groenlandei. Aceste informații au fost furnizate de televiziunea publică daneză DR, care a evidențiat amploarea situației diplomatico-militare.
Tensiunile au crescut semnificativ odată cu declarațiile președintelui american Donald Trump, care a abordat public ideea de a prelua „cu forța” acest teritoriu autonom situat în regiunea Arctică. Copenhaga, având în vedere cel mai sumbru scenariu posibil, a început pregătirile pentru a contracara orice acțiune militară americană, determinând-o să facă din această eventualitate o acțiune costisitoare și complexă.
Informațiile menționate de surse daneze, care au fost confirmate și de Financial Times, sugerează că soldații danezi, desfășurați în Groenlanda, nu aveau în dotare doar explozibili pentru a distruge pistele de aterizare esențiale din Nuuk și Kangerlussuaq, ci și pungi cu sânge destinate a facilita îngrijirea eventualilor răniți în urma unei confruntări armate.
Aceste măsuri nu au fost confirmate oficial de Ministerul Apărării danez sau de guvernele din Copenhaga și Nuuk, însă scopul lor era clar: prevenirea escaladării conflictului dintre Washington și regatul scandinav, menținând în același timp deschise canalele de comunicare diplomatică.
Se pare că acest plan a fost parte integrantă a unui dialog secret purtat între Copenhaga și alte capitale europene, inclusiv Paris și Berlin, în încercarea de a descuraja Washingtonul de la utilizarea forței împotriva unui stat membru NATO.
Un oficial european a subliniat gravitatea acestor amenințări, menționând că „eram foarte îngrijorați că lucrurile ar putea lua o turnură foarte proastă”, o percepție marcată de intensificarea tensiunilor internaționale, cum ar fi ofensiva americană din 3 ianuarie în Venezuela, care a reaprins temerile legate de strategia SUA în regiunile arctice.
După aceste evenimente, Donald Trump a afirmat că Statele Unite au „o nevoie urgentă” de Groenlanda, la care prim-ministrul danez Mette Frederiksen a răspuns vehement, avertizând că un atac din partea unei țări aliate NATO asupra Danemarcei ar pune în pericol securitatea postbelică.
Ca rezultat direct al poziționării de forță asumate de Statele Unite, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a jucat un rol esențial în convingerea președintelui american de a accepta negocieri pentru un acord care să respecte suveranitatea Danemarcei și Greenlandei. Aceasta a dus la activarea unor măsuri de întărire a prezenței militare în zonă, inclusiv trimiterea de forțe armate europene, precum cele din Franța și Germania, sub pretextul organizării unor exerciții militare.
Astfel, forțele daneze și celor europene mobilizate pentru întărirea securității în Groenlanda urmau să contribuie la descurajarea oricărei acțiuni unilaterale din partea Statelor Unite.
Un oficial european a explicat că scopul acestui demers era asigurarea faptului că orice tentativă de ocupare a insulei s-ar confrunta cu un „cost uman și politic ridicat”. În timp ce oficialii danezi nu au comentat public pe marginea acestor pregătiri, un fost ministru danez a accentuat că situația din Arctica continuă să reprezinte un punct de fricțiune latent. „Groenlanda nu a dispărut. Doar doarme”, a concluzionat acesta.