Creșterea prețurilor petrolului pe fondul temerilor legate de conflictul din Orientul Mijlociu
Prețurile petrolului au înregistrat o creștere semnificativă, aproape 6%, joi, revenind astfel după o sesiune de pierderi. Această explozie a valorilor pe piața petrolului este determinată de scepticismul investitorilor cu privire la o soluție rapidă a conflictului izbucnit în Orientul Mijlociu, conform raportărilor agenției Reuters.
Contractele de futures pentru petrolul Brent au crescut cu 5,79 dolari, ceea ce reprezintă o majorare de 5,7%, și s-au încheiat la 108,01 dolari pe baril. De asemenea, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 4,16 dolari, adică 4,6%, ajungând la 94,48 dolari pe baril. Este important de menționat că volumul tranzacțiilor pentru contractul Brent, pe livrările imediate, a atins cel mai scăzut nivel din 27 februarie, cu o zi înainte de declanșarea atacurilor din partea Statelor Unite și Israel împotriva Iranului.
Negocieri tensionate între SUA și Iran
În acest context, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a confirmat că Washingtonul a prezentat Iranului o listă cu 15 puncte ce ar putea constitui baza discuțiilor pentru încheierea conflictului. În schimb, ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a declarat că propunerea este în analiză, însă nu există negocieri menționate în legătură cu încetarea ostilităților.
Un oficial de rang înalt din Iran a criticat planul american, considerându-l „unilateral și nedrept”, chiar dacă președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul a permis trecerea a zece petroliere prin Strâmtoarea Ormuz ca un gest de bunăvoință în cadrul negocierilor.
Reacția piețelor și escaladarea militară
Analistul Timothy Snyder, economist-șef la Matador Economics, a subliniat confuzia și frustrarea investitorilor în privința informațiilor provenite din Statele Unite și Iran, care îi determină să se îndrepte către active mai sigure pentru a-și proteja capitalul. În paralel, Pentagonul se pregătește să trimite mii de parașutiști în zona Golfului Persic pentru a-i oferi administrației Trump opțiuni suplimentare pentru o posibilă operațiune terestră. Două contingente de pușcași marini sunt deja în drum spre această regiune strategică.
De partea Iranului, mișcarea Houthi din Yemen, aliată cu Teheranul, a declarat că este pregătită să revină la atacurile asupra rutele maritime din Marea Roșie, ca dovadă a solidarității cu Iranul. Această escaladare militară aduce tensiuni suplimentare în piețele globale de energie, reflectând în mod direct asupra prețurilor resurselor esențiale.
Problemele de aprovizionare
Conflictul a afectat serios transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, vitală pentru aprovizionarea globală, având în vedere că aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitează această zonă. Agenția Internațională a Energiei a catalogat actuala situație drept cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie, cu o creștere de aproape 50% a prețului petrolului Brent de la începutul conflictului.
Un oficial iranian a declarat că propunerea americană nu răspunde nevoilor minime pentru un acord echitabil și servește doar intereselor Statelor Unite și Israelului, dar a accentuat că diplomația nu a fost abandonată complet.
În același timp, producția de petrol a Irakului a început să scadă, iar rezervorul de stocare a atins niveluri critice, ceea ce ar putea exacerba și mai mult criza pe piața globală de energie.
Semnele că transporturile maritime încep să se reia sunt totuși limitate, un petrolier thailandez având permisiunea de a traversa Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, Malaezia a anunțat recent că navele sale pot primi, la rândul lor, permisiuni pentru tranzit.
Inițiative internaționale și perspective viitoare
Ambasada Iranului în Spania a declarat că ar putea răspunde afirmativ oricărei solicitări din partea Madridului privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, subliniind respectul Spaniei față de normele dreptului internațional. Franța, de asemenea, a anunțat că șeful armatei sale a purtat discuții cu aproximativ 35 de țări în vederea identificării partenerilor pentru o eventuală misiune internațională ce ar putea interveni pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz după încheierea conflictului.