EFECTELE ARMISTIȚIULUI ANUNȚAT DE DONALD TRUMP. PREȚUL PETROLULUI A SCĂZUT SUB 100 DE DOLARI BARILUL
În urma anunțului președintelui SUA, Donald Trump, despre instaurarea unui armistițiu, prețul petrolului Brent a suferit o scădere semnificativă de 14%, ajungând la 94 de dolari pe baril. Această situație a fost determinată și de promisiunea Iranului de a redeschide strâmtoarea Hormuz sub propria administrare, un punct crucial în logistica globală a petrolului.
Conform unei analize realizate de Sky News, ritmul de producție din principalele state care extrag petrol din Orientul Mijlociu a încetinit considerabil, iar reluarea acestuia nu se va putea face rapid, ceea ce va duce în continuare la dificultăți în aprovizionare. Aceasta ar putea explica de ce scăderile mai semnificative de prețuri nu au fost observați pe piața globală. Totodată, reacțiile pe piețele financiare au fost variate, cu un scepticism evident referitor la durabilitatea anunțului lui Trump, având în vedere istoricul recent de promisiuni ale administrației USA care nu s-au concretizat în mod constant.
Deși prețul petrolului s-a stabilizat recent sub 100 de dolari, este important de menționat că în perioada anterioară conflictului dintre SUA și Israel și forțele iraniene, prețul a fost de aproximativ 72 de dolari pe baril, iar media anuală a fost de 69 de dolari. Ceea ce ar putea reprezenta o veste bună pentru consumatori, dar cu toate acestea, nu există motive de sărbătoare în întreaga afacere economică.
Pe de altă parte, piețele bursiere asiatice au reacționat favorabil, evidențiind o euforie generală. Indicii majori din regiune au înregistrat creșteri semnificative, cum ar fi Kospi din Coreea de Sud, care a avansat cu 7%, și Nikkei din Japonia, care a crescut cu 5%. Impactul acestor fluctuații poate fi direct corelat cu dependența acestor economii de importurile din Orientul Mijlociu, cu piețele care au fost afectate anterior de temeri legate de o posibilă penurie de resurse.
Saul Kavonic, șeful departamentului de cercetare în energie la MST Financial, a subliniat relevanța acestui armistițiu, considerându-l o oportunitate temporară care nu va rezolva problemele fundamentale ale piețelor petroliere sau conflictelor. El a punctat că reluarea normală a operațiunilor de producție de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) nu se va realiza rapid, fără o consolidare a încrederii în stabilitatea armistițiului.
Potrivit lui Kavonic, o pauză de două săptămâni ar putea aduce o ușoară relaxare, permițând deblocarea stocurilor de petrol și GNL blocate în strâmtoarea Hormuz, dar nu va conduce la creșteri de producție imediată. Charu Chanana, strateg-șef de investiții la Saxo, a comentat asupra importanței continuității negocierilor pentru a verifica dacă operatorii de transport și asiguratorii își vor recăpăta încrederea necesară pentru a relua traficul prin strâmtoare.
Prashant Newnaha, strateg senior la TD Securities, a avertizat asupra riscurilor unei escaladări ulterioare, totuși subliniind că piețele au început să perceapă armistițiul ca fiind unul credibil, având toate părțile interesate să-l interpreteze ca o victorie semnificativă. Totuși, perspectivele pe termen lung sugerează că prețurile petrolului nu vor reveni la nivelurile anterioare conflictului, ceea ce va menține o inflație ridicată ca o provocare centrală pentru economii.