Aerul condiționat consumă aproape dublu față de acum șase ani în gospodăriile din UE. Situația României
Pe măsură ce zilele devin tot mai călduroase, aerul condiționat capătă o importanță crescută în viața cotidiană a oamenilor, devenind o necesitate pentru a face față temperaturilor ridicate. Această creștere a consumului de energie este ilustrată de datele furnizate de Eurostat, care arată că, în 2024, gospodăriile din Uniunea Europeană au consumat 80,4 mii de terajouli (TJ) pentru răcirea locuințelor.
Comparativ cu 2018, când consumul energetic dedicat acestor aparate era de doar 40,5 mii TJ, observația este una alarmantă: consumul total s-a dublat în această perioadă. Această tendință ascendentă, chiar dacă a fost marcată de scăderi temporare în anii 2020 și 2023, subliniază o dependență crescândă de soluțiile de răcire pentru confortul zilnic.
Dintre toate țările membre ale Uniunii Europene, Italia, Spania și Grecia se remarcă prin cele mai mari valori ale consumului de energie pentru răcirea locuințelor, cu 26,3 mii TJ, 14,3 mii TJ și 11,9 mii TJ respectiv. Aceste cifre reflectă nu doar clima favorabilă utilizării aerului condiționat, ci și stilul de viață adoptat de locuitorii acestor țări.
În această dinamică, România se aliniază tendințelor europene, având un consum dedicat aerului condiționat care a crescut de la 1.045 TJ în 2018 la 1.137 TJ în 2024. Deși acest consum se află sub media altor state europene, tendința de creștere este evidentă și subliniază nevoile specifice ale gospodăriilor românești, mai ales în contextul căldurilor din sezonul estival.
Dintre statele europene, Cipru și Malta au cele mai mari proporții ale energiei utilizate pentru răcirea locuințelor, cu 16,0% și 15,0% din consumul final de energie. În contrast, Grecia cu 7,4%, Spania cu 2,5% și Italia cu 2,3% demonstrează că, deși utilizarea aerului condiționat devine tot mai prevalentă, există totuși variații semnificative în modul în care diferitele țări își administrează consumul energetic pentru confortul locuințelor.