Festivalurile de toamnă au umplut Capitala de must proaspăt și pastramă pe jar
Bucureștenii au fost invitați, la mijlocul lunii septembrie, să participe la festivalurile de toamnă organizate în mai multe zone ale orașului, unde producătorii au adus struguri proaspăt stors și carne friptă pe jar.
Evenimentele s-au desfășurat în Piața Alba Iulia, pe Bulevardul Unirii și în Parcul IOR, iar cei care au ieșit la plimbare sau la mișcare au putut face o pauză de degustare.
Printre preparatele oferite s-au numărat friptura, mustul proaspăt stors, plăcinta cu dovleac și cea cu prune, potrivit organizatorilor.
Pastrama, vedeta festivalurilor, este rezultatul celei mai vechi metode de conservare a cărnii. La români, preparatul a ajuns pe filieră otomană, turcii învățându-i pe măcelarii din Țările Române să pregătească „basturma”.
Mai târziu, breasla pastramagiilor a ajuns să trimită în Imperiu, prin portul Brăila, zeci de tone pe an de carne maturată de oaie, capră, gâscă și vită. În istoria modernă, imigranții evrei din România au dus rețeta peste Ocean, unde americanii au îndulcit-o cu zahăr brun și au numit-o „păstrămi”.
În prezent, pastrama se face și din porc, și din pește, ca aperitiv. Un producător prezent la eveniment a explicat că pastrama de porc este „foarte bine condimentată, ținută la baiț două săptămâni, după care este pusă la fum din lemn de fag”.
Mustul stors din teasc sub ochii degustătorilor are încărcătura maximă de zaharuri, iar unul dintre participanți a spus că a ales un singur sortiment de must alb, în timp ce pentru soția sa a luat must roșu, „ce-i mai aromat și mai dulce”.