Cutremurele din Santorini: un haos gestionat cu nepăsare și improvizație
Insula Santorini, una dintre cele mai populare destinații turistice din Grecia, a fost zguduită de peste 6.400 de cutremure într-o singură săptămână, cel mai puternic având o magnitudine de 5,2. În timp ce mii de oameni au fugit în disperare, autoritățile au declarat stare de urgență, dar măsurile luate par să fie mai degrabă o reacție tardivă decât o strategie bine gândită. Într-o demonstrație de neglijență și lipsă de coordonare, locuitorii rămași pe insulă au fost nevoiți să organizeze patrule de noapte pentru a preveni jafurile, în timp ce infrastructura locală se clatină sub presiunea evenimentelor.
Un scenariu al fricii și al incertitudinii
Activitatea seismică intensă a generat panică și confuzie, iar cercetătorii sunt în derută, incapabili să ofere răspunsuri clare. În timp ce unii experți avertizează că aceste cutremure ar putea prevesti o erupție vulcanică, autoritățile par să fie mai preocupate de gestionarea imaginii publice decât de protejarea reală a cetățenilor. Premierul grec a vizitat insula, dar prezența sa simbolică nu a adus soluții concrete. În schimb, locuitorii sunt lăsați să se descurce singuri, în timp ce alunecările de teren și replicile seismice continuă să reprezinte un pericol iminent.
Evacuări haotice și infrastructură precară
Într-un tablou al improvizației, școlile au fost închise, evenimentele publice anulate, iar lucrările de construcție suspendate în zonele vulnerabile. Operatorii de feriboturi au fost nevoiți să suplimenteze cursele pentru a face față exodului masiv, iar zboruri suplimentare au fost organizate în grabă. Cu toate acestea, biletele sunt greu de găsit, iar mulți locuitori au fost nevoiți să își abandoneze casele fără un plan clar de relocare. În Atena, o tabără de copii a fost transformată în adăpost pentru evacuați, dar această soluție temporară nu face decât să evidențieze lipsa unei strategii naționale de gestionare a dezastrelor.
Autoritățile, între nepăsare și incompetență
În timp ce locuitorii rămași pe insulă își riscă viețile patrulând pe străzi pentru a descuraja hoții, autoritățile par să fie mai preocupate de declarații formale decât de acțiuni concrete. Generatoare suplimentare și stații de telecomunicații de rezervă au fost instalate, dar aceste măsuri sunt insuficiente în fața unui dezastru de asemenea proporții. Personalul medical și forțele de ordine au fost trimise pe insulă, dar coordonarea slabă și lipsa resurselor adecvate subliniază incompetența celor responsabili.
Un viitor incert pentru Santorini
Scenariile propuse de experți variază de la o diminuare treptată a activității seismice, care ar putea dura luni de zile, până la posibilitatea unui cutremur major sau a unei erupții vulcanice. Insula Santorini, parte a Arcului Vulcanic Elen, rămâne o zonă extrem de vulnerabilă, iar ultima erupție majoră din 1950 este un memento al forței distructive a naturii. În fața acestui pericol iminent, reacția autorităților grecești ridică întrebări serioase despre capacitatea lor de a proteja cetățenii și de a gestiona crizele.