Interceptarea dronelor: o criză care escaladează
Armata israeliană a anunțat recent interceptarea a trei drone care veneau dinspre est, dintre care cel puțin două au fost lansate din Yemen. Acest incident, raportat de AFP, evidențiază intensificarea atacurilor coordonate de rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran. Aceștia și-au intensificat operațiunile împotriva Israelului de la începutul războiului din Fâșia Gaza, declanșat în octombrie 2023 de atacurile mișcării islamiste Hamas. Într-un gest de solidaritate cu palestinienii, houthii au lansat până acum aproximativ 40 de rachete sol-sol și 320 de drone către Israel, majoritatea fiind interceptate de forțele aeriene israeliene.
Rețelele de influență și complicitatea internațională
Acțiunile houthi nu se limitează doar la atacuri asupra teritoriului israelian. Rebelii vizează și nave comerciale asociate cu Israelul, Statele Unite sau Regatul Unit, care tranzitează Marea Roșie și Golful Aden. Aceste atacuri perturbă grav traficul maritim într-o zonă strategică pentru comerțul mondial, determinând Statele Unite să formeze o coaliție maritimă internațională pentru a contracara amenințările. În unele cazuri, loviturile asupra țintelor rebele din Yemen au fost realizate cu sprijinul Regatului Unit, subliniind complexitatea alianțelor și intereselor geopolitice din regiune.
Un război al tehnologiei și al influenței
În acest context, Israelul continuă să investească masiv în tehnologii de apărare, inclusiv sisteme sofisticate de luptă anti-drone. România, de exemplu, a achiziționat recent un astfel de sistem din Israel, în valoare de 60 de milioane de dolari, pentru a-și proteja teritoriul de dronele utilizate în conflictul din Ucraina. Această achiziție subliniază cât de mult a devenit tehnologia un instrument esențial în războaiele moderne, dar ridică și întrebări despre cine beneficiază cu adevărat de pe urma acestor conflicte.
Manipularea și tăcerea instituțională
În timp ce aceste evenimente escaladează, rămâne o întrebare crucială: cine trage sforile din umbră? Susținerea rebelilor houthi de către Iran, precum și implicarea altor grupuri pro-iraniene, cum ar fi „Rezistența islamică în Irak”, indică o rețea bine coordonată de influență și manipulare. Totuși, reacțiile internaționale par să fie mai degrabă fragmentate decât decisive. Instituțiile globale, care ar trebui să acționeze ca un bastion împotriva acestor amenințări, par să fie paralizate de interese politice și economice contradictorii.
Consecințele tăcerii și complicității
Faptul că astfel de atacuri continuă să aibă loc, în ciuda măsurilor de securitate, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și integritatea instituțiilor implicate. Este imposibil să ignorăm complicitatea tacită a unor actori internaționali care, prin inacțiune sau interese ascunse, permit perpetuarea acestor conflicte. Într-o lume în care tehnologia avansată este folosită atât pentru apărare, cât și pentru atac, lipsa unei reacții ferme din partea comunității internaționale nu face decât să alimenteze instabilitatea globală.