Atac eșuat al Iranului asupra două state vecine. Ce s-a întâmplat cu cele temute rachete balistice ale Teheranului.

ATAC EȘUAT AL IRANULUI CĂTRE DOUĂ STATE VECINE. CE S-A ÎNTÂMPLAT CU TEMUTELE RACHETE BALISTICE ALE TEHERANULUI

Conflictul din Golf a cunoscut o intensificare semnificativă miercuri, pe fondul afirmatiilor venite din partea armatei SUA, care au anunțat că tentativa Iranului de a lansa rachete către Bahrain și Kuweit a fost, în majoritatea cazurilor, dejucată. Aceste atacuri, menționate de Comandamentul Central al SUA, subliniază tensiunile crescânde dintre Washington și Teheran.

Într-o zi deosebit de agitată, două rachete iraniene lansate către Kuweit nu au reușit să își atingă țintele, fie prin eșecul în zbor, fie prin dezintegrări. În plus, mai multe proiectile balistice îndreptate spre ținte din regiune au fost neutralizate, iar trei rachete direcționate către Bahrain au fost interceptate, conform rapoartelor oficiale.

De la începutul conflictului, care a debutat la sfârșitul lunii februarie, Iranul a efectuat numeroase atacuri asupra locațiilor din Golful Persic, zonă care găzduiește baze militare americane esențiale pentru securitatea regională. Armata SUA a confirmat, de asemenea, interceptarea unor drone iraniene menționate ca fiind o amenințare pentru navele civile și forțele americane din Kuweit. Mai mult, s-au desfășurat lovituri aeriene asupra insulei Qeshm, toate acestea ca răspuns la atacuri ce proveneau din partea Iranului.

Într-o reacție adusă la atacurile inițiale ale SUA, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că a atacat cartierul general al Flotei a V-a a SUA din Bahrain, folosind rachete și drone. Aceasta a fost descrisă de Teheran ca fiind o replică la ceea ce au considerat un atac american asupra unui turn de comunicații situat în sudul insulei Qeshm.

Comandamentul Central al SUA a declarat clar că toate atacurile lansate de Iran au fost, în esență, eșuate, iar forțele americane rămân vigilențe pentru a face față oricăror alte forme de agresiune din partea Teheranului.

Ultimele tensiuni au dus la o creștere a prețurilor petrolului cu peste 1% pe piețele internaționale. Aceste evenimente au avut loc la mai mult de trei luni după ofensiva inițială a SUA și Israel asupra Iranului, conflictul stagnând într-o situație critică sub un armistițiu fragil, iar Strâmtoarea Ormuz a devenit un punct fierbinte, având un impact major asupra rutelor maritime.

Recent, atât Iranul, cât și SUA au declarat că au ajuns la un acord provizoriu pentru a înceta ostilitățile, deși detaliile nu au fost semnate. De asemenea, comunicarea între cele două părți pare să fi fost întreruptă, deși președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că negocierile continuă.

În ceea ce privește programul nuclear al Iranului, Trump a declarat că obținerea unui acord permanent pentru a preveni Iranul să dezvolte arme nucleare rămâne prioritatea sa principală. Iranul neagă vehement acuzațiile referitoare la dezvoltarea unei bombe nucleare, insistând că programul său atomic este în întregime destinat scopurilor pașnice.

Pe de altă parte, Iran continuă să își exprime dorința de a avea acces la fluxuri financiare considerabile provenind din exporturile de petrol, solicitând ridicarea sancțiunilor americane și menținerea influenței în Strâmtoarea Ormuz, un crucial punct de tranzit pentru o parte semnificativă din resursele mondiale de energie.

Marina IRGC a răspuns recent la un atac american prin bombardarea unei nave pe care au identificat-o ca fiind „Panaya”, aceasta fiind o reacție considera de iranieni la un incident anterior în care o navă iraniană a fost atacată în Golful Oman. IRGC a transmis că orice încercare de a perturba securitatea în Strâmtoarea Ormuz va fi costisitoare pentru forțele americane.

În același timp, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA nu vor ridica sancțiunile impuse Iranului decât în cazul în care autoritățile de la Teheran renunță la programul său nuclear, generând polemici în rândul parlamentarilor americani.

Războiul izbucnit pe 28 februarie a avut un impact devastator, cauzând pierderi uriașe de vieți în Iran și Liban și provocând un șoc economic global, mai ales prin creșterea prețurilor energetic.

De asemenea, conflictul a dus la intensificarea atacurilor dintre Israel și gruparea militantă Hezbollah, Israelul desfășurând una dintre cele mai ample operațiuni militare în Liban din ultimele decenii. Chiar și în contextul unui armistițiu fragil, atacurile au continuat, iar sutele de mii de libanezi afectați de violență rămân în stare de panică și nesiguranță.

Pe fundalul acestor tensiuni, MSC, cel mai mare operator de transport maritim din lume, a raportat că una dintre navele sale a fost lovită pe când se afla în portul Umm Qasr din Irak, declanșând noi îngrijorări în rândul comunității internaționale.

Impactul crizei a afectat grav și sectorul umanitar, UNICEF avertizând că dificultățile cauzate de creșterea costurilor de transport și de perturbările lanțului de aprovizionare împiedică livrările de ajutor vital în mai multe regiuni din lume, inclusiv Gaza și Liban.