Casa Albă reacționează vehement la cererea unui politician francez privind Statuia Libertății
Într-un episod care a stârnit controverse internaționale, Casa Albă a răspuns cu un ton acid la solicitarea europarlamentarului francez Raphaël Glucksmann de a returna Statuia Libertății Franței. Purtătoarea de cuvânt a administrației americane, Karoline Leavitt, a declarat că „datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană astăzi”, calificând cererea politicianului francez drept absurdă și lipsită de respect față de sacrificiile istorice ale Americii.
Glucksmann, cunoscut pentru pozițiile sale pro-europene și critice la adresa administrației Trump, a făcut această solicitare în cadrul unui miting, acuzând Statele Unite de trădarea valorilor pe care Statuia Libertății le simbolizează. Politicianul francez a subliniat că darul oferit de Franța în 1886 ar trebui să fie un simbol al libertății globale, nu un instrument al unei politici externe pe care o consideră ipocrită și contradictorie.
Un simbol global, revendicat în mijlocul tensiunilor politice
Într-un mesaj adresat americanilor, Glucksmann a recunoscut sacrificiile eroilor americani care au luptat împotriva tiraniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar a criticat dur ceea ce el percepe ca fiind o deviere de la valorile fundamentale ale libertății și demnității umane. Politicianul a declarat că „Statuia Libertății este a voastră, dar ceea ce reprezintă ea aparține întregii lumi”, subliniind că cererea sa este una simbolică, menită să atragă atenția asupra unei Americi care, în opinia sa, a abandonat principiile democrației și ale drepturilor omului.
Casa Albă, însă, nu a ezitat să răspundă cu un ton tăios, calificându-l pe Glucksmann drept un „mărunt om politic francez necunoscut”. Această reacție a fost percepută de mulți drept o încercare de a minimaliza criticile venite din partea unui aliat european, într-un moment în care relațiile transatlantice sunt deja tensionate.
Un apel la unitate sau o provocare diplomatică?
Glucksmann a încercat să transforme această dispută într-un apel la unitate între americani și europeni, subliniind importanța colaborării în lupta pentru libertate și demnitate. Cu toate acestea, tonul său critic la adresa politicilor recente ale SUA, inclusiv relațiile controversate cu Rusia și poziția față de Ucraina, a amplificat tensiunile. Politicianul francez a acuzat administrația americană de a fi devenit „prietenă cu tiranii” și de a trăda valorile pe care le-a apărat în trecut.
Într-un context internațional marcat de conflicte și instabilitate, această dispută simbolică ridică întrebări mai profunde despre rolul Statelor Unite în apărarea democrației globale și despre relațiile sale cu aliații tradiționali. Rămâne de văzut dacă acest episod va duce la o reflecție mai profundă asupra valorilor comune sau va amplifica diviziunile deja existente.