Un sondaj IMAS relevă opiniile cetățenilor din Republica Moldova despre unirea cu România
Un recent sondaj realizat de IMAS în Republica Moldova a scos la iveală o serie de opinii variate cu privire la unirea cu România, în contextul declarațiilor făcute de președintele Maia Sandu. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1113 respondenți, având marja maximă de eroare de ±3.0%, și a avut loc între 4 și 23 februarie 2026.
Conform rezultatelor, 65% dintre respondenți nu și-au schimbat opinia față de unirea cu România în urma afirmației Maiei Sandu, care a declarat că ar vota „DA” la un eventual referendum pe această temă. În contrast, 17% dintre cetățeni au devenit mai critici, iar 15% au declarat că au o opinie mai favorabilă în legătură cu unirea.
Aproape o treime dintre respondenți (33%) consideră că declarația președintelui reflectă o opinie personală, în timp ce 26% văd în aceasta o eroare. De asemenea, 20% dintre cetățeni consideră că afirmația le-a adus speranță, iar 20% o văd ca fiind un act de curaj. Pe de altă parte, un procent semnificativ de 33% se arată îngrijorat și nemulțumit de declarațiile Maiei Sandu.
Mai mult, 46% dintre respondenți consideră că această declarație ar putea constitui o încălcare a Constituției. Acelora care susțin că poziția Maiei Sandu este inacceptabilă în raport cu funcția sa de președinte, 44% le oferă acest punct de vedere, comparativ cu 37% care consideră că este o exprimare legitimă într-o democrație.
În ceea ce privește identitatea personală a agenților statului, 60% dintre cetățeni nu agreează ideea ca liderii de stat să aibă și cetățenia unui alt stat. Aceste aprecieri subliniază o tensionare a relațiilor politice interne, ținând cont de dorința unora de a menține o identitate națională distinctă față de influențele externe.
Maia Sandu, prin această declarație, a simțit efectele comunicării sale, având 33% dintre respondenti care afirmă că aceasta le afectează părerea despre ea. Totuși, 21% susțin că declarația îi va aduce beneficii pe termen lung.
Această situație subliniază complexitatea percepției publice în Republica Moldova și reacțiile variate față de propunerea unirii cu România, un subiect delicat care continuă să polarizeze opinia publică.