E-mailuri piratate arată că Alice Weidel știa de donațiile din 2017 mai devreme decât a declarat
O scurgere masivă de date interne de la partidul german Alternativa pentru Germania (AfD) pare să contrazică declarațiile publice ale liderei partidului, Alice Weidel, privind o donație ilegală pentru campania electorală din 2017. Informațiile provin din peste 420.000 de e-mailuri interne ale formațiunii, publicate online și analizate încă de jurnaliști.
Conform analizelor realizate de publicația Der Spiegel, de postul de televiziune ZDF și de ziarul austriac Der Standard, corespondența sugerează că Weidel avea cunoștință despre donațiile planificate legate de campania sa electorală federală cu câteva săptămâni înainte de momentul pe care îl indicase anterior ca fiind cel în care a aflat despre acestea.
Mai exact, într-un e-mail din iulie 2017, Weidel i-a comunicat trezorierului de atunci că fusese informată cu privire la donații. După ce scandalul a devenit public, lidera AfD a afirmat că a aflat pentru prima dată despre fonduri în septembrie al aceluiași an și că ulterior a militat pentru restituirea lor.
Plățile în valoare totală de 132.000 de euro, efectuate prin intermediari elvețieni, au devenit unul dintre cele mai sonore scandaluri de finanțare a partidelor din istoria AfD. În Germania, partidele nu au voie să primească sprijin financiar din afara Uniunii Europene, iar formațiunea a fost amendată cu 396.000 de euro.
Partidul a transmis că nu va răspunde la întrebările privind autenticitatea e-mailurilor și a îndemnat mass-media să se abțină de la difuzarea conținutului legat de furtul de date. Un purtător de cuvânt al AfD nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la e-mailurile referitoare la Weidel și la donații.
Hackerii au declarat pentru ziarul Die Zeit că au publicat datele, care includ și documente și înregistrări personale, în numele transparenței și al responsabilității față de public. Proprietarii site-ului web care găzduiește datele nu au răspuns la solicitarea de comentarii.
Datele divulgate ar putea alimenta apelurile unor politicieni și grupuri ale societății civile de a interzice partidul, despre care susțin că amenință ordinea constituțională democratică a Germaniei. AfD, care se află în fruntea sondajelor de opinie naționale, respinge această acuzație, considerând-o motivată politic.
Agenția națională de informații, ale cărei evaluări ar putea servi drept bază pentru o eventuală procedură de interzicere, a declarat că, din principiu, nu comentează procesele sale interne de lucru, atunci când a fost întrebată dacă intenționează să investigheze această chestiune.