Comisia Europeană propune simplificarea reglementărilor AI
Uniunea Europeană a anunțat miercuri, 20 noiembrie 2025, o serie de măsuri menite să reducă reglementările în domeniul inteligenței artificiale (AI) și al protecției datelor personale, ca răspuns la presiunile exercitate de giganții tehnologici americani și de companiile europene. Comisia Europeană (CE) intenționează să ofere mai mult timp întreprinderilor pentru a se conforma noilor reglementări referitoare la sistemele AI considerate „cu risc mare”.
În cadrul acestei inițiative, Bruxellesul propune extinderea termenului limită pentru conformare până la sfârșitul anului 2027, în loc de august 2026, pentru sistemele AI care afectează domenii sensibile, precum securitatea, sănătatea sau drepturile fundamentale. Această măsură face parte dintr-un proiect de lege mai amplu, destinat simplificării reglementărilor în domeniul digital.
Presiuni din partea sectorului tehnologic
Comisia a respins acuzațiile că ar ceda presiunilor lobby-ului, subliniind că a ascultat îngrijorările întreprinderilor din sector, care se tem că nu vor fi pregătite la timp pentru a respecta noile reglementări. Zeci de companii europene, inclusiv Airbus, Mistral, Lufthansa și Mercedes-Benz, au solicitat în iulie o „pauză” în aplicarea legii AI, argumentând că aceasta îngreunează dezvoltarea modelelor europene în fața concurenței din China și Statele Unite.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au susținut această solicitare, cerând Uniunii Europene, în cadrul unui summit la Berlin, să amâne aplicarea legii AI cu un an.
Critici și susținători ai reglementării stricte
Vicepreședintele american J. D. Vance a criticat reglementările excesive privind inteligența artificială, în timp ce grupul american OpenAI, cunoscut pentru dezvoltarea ChatGPT, a cerut Bruxelles-ului să evite suprapunerile între reglementările europene și cele naționale. Aceștia consideră că o reglementare mai flexibilă ar putea ajuta Europa să își recâștige competitivitatea și să protejeze cetățenii.
Pe de altă parte, susținătorii unei reglementări stricte subliniază că reglementările nu sunt cauza întârzierilor tehnologice din Europa. Aceștia invocă lipsa unor „campioni” europeni în tehnologie și dificultățile de a atrage cei mai talentați cercetători ca fiind factorii care împiedică Europa să concureze cu investițiile masive ale giganților americani.
Îngrijorări privind protecția datelor personale
Un alt aspect care stârnește îngrijorări este propunerea Comisiei Europene de a permite utilizarea datelor personale în dezvoltarea modelelor AI, în cazul în care există un „interes legitim”. ONG-urile și apărătorii drepturilor cetățenilor consideră că aceste măsuri ar putea submina legislația europeană, care este deja foarte protectoare față de datele personale.
Asociația NOYB, condusă de activistul Max Schrems, a tras un semnal de alarmă, afirmând că modificările propuse ar putea afecta definiția datelor personale și drepturile persoanelor vizate de Regulamentul General privind Protecția Datelor (RGPD).
Modificări în utilizarea cookie-urilor
Comisia intenționează să reducă numărul bannerelor de acceptare sau refuzare a cookie-urilor, care sunt omniprezente pe internet, pentru a facilita utilizatorilor navigarea online. Această schimbare ar permite utilizatorilor să își salveze preferințele în browser sau în sistemul de operare, astfel încât să nu mai fie nevoiți să răspundă la aceleași solicitări de fiecare dată când vizitează un site.
Adoptarea acestor măsuri de către Parlamentul European și statele membre va fi, însă, o provocare, având în vedere că partidele din majoritatea proeuropeană au rezerve cu privire la proiectul de lege. Social-democrații s-au angajat să se opună legii AI, iar formațiunile de centru doresc să se asigure că protecția vieții private nu va fi compromisă.