Grecia, de la riscul de „Grexit” la destinație fiscală pentru marii investitori
Grecia a reușit să treacă de la una dintre cele mai grave crize economice din Europa, când exista riscul real al ieșirii din zona euro și al revenirii la moneda națională, la una dintre cele mai spectaculoase reveniri economice de pe continent. Transformarea este susținută în mare măsură de programul fiscal cunoscut drept „non-dom”.
Prin acest regim, persoanele care nu locuiesc permanent în Grecia își pot transfera rezidența fiscală în această țară, cu condiția realizării unei investiții, precum achiziții imobiliare, acțiuni, obligațiuni sau participații la companii. Cei care aleg Grecia ca nouă rezidență fiscală sunt impozitați, pentru o perioadă de până la 15 ani, cu o taxă anuală fixă de maximum 100.000 de euro pentru toate veniturile obținute în străinătate, indiferent de valoarea acestora.
Programul „Golden Visa” și atracția investitorilor
Grecia atrage și o altă categorie de investitori, prin programul „Golden Visa”, lansat în 2013. Acesta oferă drept de ședere prin realizarea unei investiții, cea mai cunoscută opțiune fiind achiziția de proprietăți imobiliare. În 2026, pragul de investiție pornește de la 250.000 de euro în anumite condiții, ceea ce face din programul elen unul dintre cele mai accesibile programe de rezidență prin investiții din Europa.
Permisul de ședere este acordat pentru o perioadă de cinci ani și poate fi reînnoit atât timp cât investiția este menținută. Proprietatea poate fi închiriată pe termen lung, oferind investitorului posibilitatea de a obține venituri din chirii, cu un randament potențial de aproximativ 3%.
În 2025, persoanele care beneficiază de regimul „non-dom” au reprezentat 29% din volumul tranzacțiilor de pe piața locuințelor de lux din Grecia, de peste două ori mai mult decât procentul de 14% înregistrat în 2024. Înainte de această perioadă, această categorie de investitori era complet absentă de pe piața internă.
„Pentru prima dată avem date privind tranzacțiile, și nu estimări, care demonstrează că Grecia a devenit o țară-gazdă în cadrul marii redistribuiri a averii private care are loc în Europa”, a declarat Savvas Savvaidis, președinte și CEO al Greece Sotheby’s.
Ascensiunea Greciei, accelerată de eliminarea statutului „non-dom” în Marea Britanie
Ascensiunea Greciei se explică și prin faptul că Marea Britanie a eliminat statutul „non-dom” în aprilie 2025, ceea ce a dus la creșterea numărului de multimilionari care caută o altă țară în care să își transfere rezidența fiscală.
Un miliardar din domeniul fondurilor speculative, al treilea cel mai mare contribuabil al Marii Britanii, a ales să părăsească Regatul Unit pentru Grecia. Este vorba despre Chris Rokos, în vârstă de 55 de ani, fondatorul Rokos Capital Management, care va deschide un birou în Atena.
Rokos a plătit aproximativ 330 de milioane de lire sterline în ultimul an fiscal în Marea Britanie. Averea sa este estimată la trei miliarde de lire sterline, iar la începutul acestui an s-a angajat să doneze 190 de milioane de lire sterline Universității Cambridge. Compania sa administrează active de aproximativ 20 de miliarde de dolari americani.
În 2025, au apărut zvonuri potrivit cărora Novak Djokovic și familia sa s-ar fi mutat la Atena. Campionul de tenis a părut să confirme mutarea. „Nu a fost ceva ce plănuisem de mult timp. De fapt, în ultimii doi ani, s-au întâmplat lucruri, iar deciziile s-au schimbat în viețile noastre, atât pe plan personal, cât și profesional. Dar este în regulă, așa este viața”, a declarat Djokovic atunci.
Destinații care câștigă teren în fața marilor economii europene
Singapore, Italia, Elveția, Grecia, Hong Kong și Noua Zeelandă se numără printre destinațiile care devin tot mai atractive pentru persoanele cu averi mobile la nivel internațional în 2026. Italia are un program similar cu cel al Greciei, doar că investiția minimă anuală este de 300.000 de euro.
Pe de altă parte, Regatul Unit, Germania, Franța, Norvegia și Coreea de Sud se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra competitivității, pe măsură ce reformele fiscale, incertitudinea bugetară și schimbările de politică îi determină pe oamenii bogați și pe familiile cu averi considerabile să își reevalueze opțiunile.