Elon Musk, în centrul unui scandal politic în Germania
Elon Musk, miliardarul american și CEO-ul Tesla, se află sub lupa autorităților germane după ce a fost acuzat de implicare în campania electorală din Germania. Friedrich Merz, liderul alianței conservatoare de centru-dreapta și candidat la funcția de cancelar, a declarat că Musk ar putea suporta consecințe politice și juridice pentru sprijinul acordat formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Într-un interviu acordat publicației Wall Street Journal, Merz a subliniat că „ceea ce s-a întâmplat în această campanie electorală nu poate rămâne necontestat”. El a lăsat deschisă posibilitatea ca răspunsul viitorului guvern german să includă măsuri care ar putea afecta gigafabrica Tesla de lângă Berlin. De asemenea, Merz a cerut verificarea legalității sprijinului public oferit de Musk partidului AfD, sugerând că acesta ar putea fi considerat o donație ilegală.
Controversele generate de Musk
Scandalul a izbucnit după ce Musk a postat pe platforma sa de social media, X, un mesaj de susținere pentru AfD, descriind partidul ca fiind singura forță capabilă să „salveze” Germania. Ulterior, el a participat la o discuție live cu liderul partidului, Alice Weidel, și a apărut virtual la o conferință organizată de AfD. Aceste acțiuni au stârnit un val de critici din partea politicienilor germani, Musk numindu-l pe cancelarul Olaf Scholz un „prost” și atacând partidele tradiționale.
În contextul alegerilor programate pentru 23 februarie, sondajele arată că alianța conservatoare condusă de Merz este favorită, cu un sprijin de 29%, urmată de AfD cu 21%. Partidul Social Democrat (SPD) și Verzii se află pe locurile trei și patru, cu 16% și, respectiv, 13%.
Posibile repercusiuni asupra Tesla
Întrebat despre impactul pe care l-ar putea avea acest scandal asupra operațiunilor Tesla în Germania, Merz a evitat să ofere detalii, afirmând că „las consecințele deschise pentru moment”. Totuși, implicarea unui actor economic de talia lui Musk într-un context politic atât de sensibil ridică întrebări serioase despre limitele influenței corporative în democrațiile europene.
Acest caz evidențiază tensiunile dintre interesele economice și integritatea proceselor democratice, punând în lumină necesitatea unor reglementări mai stricte pentru a preveni astfel de interferențe în viitor.