Germania și Japonia colaborează pentru o centrală comercială de fuziune nucleară
Compania germană Proxima Fusion a semnat acorduri de cooperare cu două grupuri industriale japoneze, Fujikura și Kyoto Fusioneering, pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare construirii unei centrale comerciale de fuziune nucleară. Parteneriatul ar putea consolida poziția Europei în competiția globală pentru obținerea unei surse de energie abundente și nepoluante.
Acordurile au fost semnate la Tokyo, în prezența cancelarului german Friedrich Merz și a premierului japonez Sanae Takaichi. Proxima Fusion, cu sediul la München, intenționează să dezvolte în Germania capacități industriale pentru producerea materialelor esențiale reactoarelor de fuziune nucleară.
Investiție de 140 de milioane de euro într-o fabrică în Saxonia Inferioară
Principalul proiect vizează colaborarea cu Fujikura pentru fabricarea la scară industrială a unor benzi supraconductoare de înaltă temperatură, utilizate la realizarea magneților puternici care mențin plasma în interiorul reactorului. În prezent, aceste materiale sunt produse de un număr redus de companii, ceea ce reprezintă un obstacol major pentru dezvoltarea industriei.
Proxima analizează construirea unei fabrici în landul german Saxonia Inferioară, în valoare de 140 de milioane de euro, care ar urma să producă aproximativ 5.000 de kilometri de bandă supraconductoare anual până în 2030. Investiția ar fi finanțată parțial dintr-o rundă de capital de 468 de milioane de dolari obținută în iulie, care a evaluat compania la 2,7 miliarde de dolari. Printre investitori se numără Google.
Compania estimează că va avea nevoie de aproximativ 20.000 de kilometri de material supraconductor pentru reactorul experimental Alpha și de încă 40.000 de kilometri pentru viitoarea centrală Stellaris. Parteneriatul cu Kyoto Fusioneering urmărește dezvoltarea unor dispozitive care generează microunde de mare putere, necesare încălzirii plasmei.
Tehnologia fuziunii nucleare, încă nedemonstrată la scară comercială
Fuziunea nucleară reproduce procesul prin care Soarele produce energie, prin unirea nucleelor atomice ușoare la temperaturi extrem de ridicate. Spre deosebire de fisiunea nucleară utilizată în centralele actuale, tehnologia promite producerea unor cantități mari de energie fără emisii directe de carbon și cu deșeuri radioactive de lungă durată mult mai reduse. Totuși, producerea comercială a electricității prin fuziune nu a fost încă demonstrată.
Directorul general al Proxima Fusion, Francesco Sciortino, estimează că societatea ar putea obține un câștig net de energie la începutul anilor 2030. Compania dezvoltă un reactor de tip stellarator, care utilizează câmpuri magnetice pentru a menține plasma la temperaturile necesare reacției de fuziune.
„Dacă Europa va fi prima care dezvoltă această tehnologie, vom avea un avantaj uriaș, dar esențială va fi construirea lanțului de aprovizionare”, a declarat Ann Mettler, președinta organizației Catalyse Europe. Ea a subliniat că Europa trebuie să transforme avantajul său în cercetare științifică într-o capacitate industrială competitivă, pentru a-și reduce dependența energetică și tehnologică de alte regiuni.
Competiție internațională intensificată
Proxima Fusion concurează cu grupurile americane Commonwealth Fusion Systems și Helion Energy, compania canadiană General Fusion, precum și cu proiecte susținute de statul chinez și cu firma japoneză Helical Fusion. Deși competiția pentru prima centrală comercială de fuziune se intensifică, specialiștii avertizează că dezvoltarea infrastructurii industriale și a lanțurilor de aprovizionare va necesita ani de investiții, înainte ca tehnologia să poată furniza electricitate la scară largă.