Guvernul Meloni reduce aproape 7.000 de posturi din școli, pe fondul scăderii natalității
Guvernul italian condus de Giorgia Meloni va reduce numărul de profesorilor și al personalului auxiliar din școli, ca urmare a scăderii natalității. Decizia a stârnit proteste din partea sindicatelor, a directorilor de școli și a opoziției, potrivit Reuters.
Proiectul de buget aprobat de guvern săptămâna trecută prevede o reducere cu 4.925 a numărului de posturi didactice și cu 2.049 a celor nedidactice, începând cu anul școlar 2027-2028. De asemenea, documentul introduce un plafon de 75% de înlocuire a personalului care se pensionează, măsură estimată de guvern să aducă economii de 336 de milioane de euro în perioada 2027-2028.
Aceste măsuri se adaugă tăierilor anterioare din legea bugetului pe 2025, care a redus numărul personalului didactic cu 5.660 de posturi începând cu anul școlar 2025-2026, respectiv cu 2.174 posturi pentru personalul nedidactic începând din 2026-2027.
„Declinul demografic este real, dar nu poate fi o scuză”
Reprezentanții directorilor de școli critică modul în care este folosit argumentul demografic. „Declinul demografic este real, este o problemă foarte serioasă. Dar nu poate fi folosit ca scuză pentru a slăbi și mai mult sistemul public de educație”, a declarat Mario Rusconi, din cadrul asociației Anp a directorilor de școli, pentru cotidianul La Repubblica.
Și sindicatul UIL atrage atenția asupra consecințelor. „Declinul efectivelor școlare ar trebui să reprezinte o oportunitate de a reduce dimensiunea claselor și de a îmbunătăți calitatea educației. În schimb, tăierile de posturi continuă, ceea ce agravează dificultățile unui sistem deja împovărat de locuri de muncă precare”, a transmis sindicatul.
Scăderea numărului de elevi și presiunile economice
Italia se confruntă cu una dintre cele mai grave crize demografice din Europa, cu repercusiuni inevitabile asupra populației școlare. Numărul elevilor din clasele primare și secundare a scăzut de la 8,4 milioane în anul școlar 2017-2018 la 7,7 milioane în 2024-2025, potrivit datelor oficiale.
Guvernul de dreapta dispune de o marjă redusă pentru cheltuieli suplimentare din cauza constrângerilor impuse de plafoanele UE privind deficitul bugetar, precum și a creșterii considerabile a costurilor la energie, care pun presiune pe o economie cu creștere lentă și au dus inflația la 5,6% în luna octombrie.
Executivul, care se pregătește pentru alegerile de anul viitor, se confruntă de asemenea cu proteste de stradă generate de criza costului vieții, care în unele cazuri au degenerat în violențe și au fost impulsionate parțial de elevi și studenți care cer investiții suplimentare în școli și universități.