Italia refuză flexibilitatea bugetară oferită de UE pentru apărare
Într-un context european tensionat, Italia a decis să nu utilizeze, cel puțin pentru moment, flexibilitatea bugetară permisă de Uniunea Europeană pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că țara sa intenționează să respecte angajamentul de a majora bugetul apărării la 2% din PIB, fără a apela la derogările oferite de UE. Această poziție vine în ciuda gradului ridicat de îndatorare al Italiei, care continuă să fie a doua cea mai mare datorie publică din zona euro, după Grecia.
Comisia Europeană a propus ca statele membre să poată crește cheltuielile de apărare cu până la 1,5% din PIB anual, timp de patru ani, fără a fi sancționate pentru depășirea deficitului bugetar de 3%. Cu toate acestea, Giorgetti a subliniat că Italia preferă să nu activeze această clauză națională de derogare, considerând că o decizie mai bine coordonată ar putea fi luată după summitul NATO din iunie.
O economie fragilă și o datorie publică în creștere
Italia se confruntă cu o situație economică delicată, prognozele de creștere economică fiind revizuite în scădere pentru 2025. În același timp, datoria publică este estimată să crească de la 135,3% din PIB în 2023 la 137,6% în 2026. În acest context, guvernul italian încearcă să mențină deficitul bugetar sub plafonul de 3% începând cu 2026, în ciuda presiunilor economice și a incertitudinilor provocate de noile tarife comerciale impuse de SUA.
Pentru a accelera creșterea cheltuielilor de securitate, Italia analizează includerea în bugetul național de apărare a cheltuielilor pentru tehnologii cu dublă utilizare, atât militare, cât și civile, precum și a pensiilor plătite foștilor militari. Această strategie ar putea permite guvernului să își îndeplinească obiectivele fără a recurge la derogările oferite de UE.
Decizii amânate și incertitudini geopolitice
Ministrul Giorgetti a subliniat că este nevoie de timp pentru a lua decizii coordonate la nivel european, având în vedere diferențele de opinie dintre statele membre. În acest sens, Italia preferă să aștepte rezultatele summitului NATO înainte de a decide asupra utilizării spațiului fiscal permis de UE. Această abordare reflectă o prudență strategică, dar și o încercare de a evita măsuri care ar putea agrava situația economică deja fragilă a țării.
În timp ce Italia își menține angajamentul de a crește cheltuielile de apărare, refuzul de a utiliza flexibilitatea bugetară oferită de UE ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea acestei decizii pe termen lung. Într-un context geopolitic marcat de tensiuni și incertitudini, rămâne de văzut dacă această strategie va reuși să echilibreze nevoile de securitate cu constrângerile economice.