Putin a ordonat preluarea R. Moldova după subordonarea Ucrainei și prăbușirea din interior a NATO și UE
Potrivit unei investigații realizate de The New York Times, Vladmir Putin, președintele Rusiei, a dat ordine clare cu privire la preluarea Republicii Moldova, considerând-o o prioritate strategică după subordonarea Ucrainei și eventuale colapsuri interne în NATO și Uniunea Europeană. Aceste informații au fost furnizate de surse din serviciile de informații americane și subliniază planurile Kremlinului pentru o intervenție mai amplă în regiune.
Obiectivele Kremlinului în contextul operațiunilor din Moldova
Analiza detaliată indică faptul că în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la sfârșitul anului 2025, Putin le-ar fi comunicat comandanților militari că 2026 va fi anul prăbușirii interne a NATO și UE. Acest lucru se aliniază cu intențiile Rusiei de a controla Republica Moldova, care ar urma să devină un punct de sprijin pentru presiuni asupra Uniunii Europene și operațiuni împotriva Ucrainei.
Manipularea alegerilor din Moldova
Sursele citate de NYT dezvăluie amplul arsenal de metode folosite de Moscova pentru a influența alegerile parlamentare din Moldova din septembrie 2025. Acestea includ dezinformarea, atacuri cibernetice, cumpărarea voturilor și sprijin pentru rețele locale care să submineze guvernarea proeuropeană. Scopul acestora este de a preveni menținerea la putere a unei administrații favorabile integrării europene.
Strategii subversive și paramilitare
Una dintre componentele evidențiate ale planului rus include implicarea preoților ortodocși moldoveni, care, conform afirmațiilor NYT, au fost aduși în Rusia și plătiți pentru a promova opoziția față de politicile proeuroene. În plus, au fost organizate tabere paramilitare în Serbia, Bosnia și în apropierea Moscovei, unde participanții moldoveni erau instruiți să folosească arme și să provoace tulburări.
Reacții de apărare ale autorităților moldovene
Autoritățile de la Chișinău au răspuns prin desfășurarea de percheziții și arestări în rândul celor suspectați de implicare în aceste activități subversive. Specialiștii moldoveni în securitate cibernetică, împreună cu sprijinul aliaților occidentali, au luptat pentru a contracara atacurile informatice asupra infrastructurii critice a statului. Guvernul proeuropean condus de Maia Sandu a reușit, în cele din urmă, să își păstreze majoritatea parlamentară, dar și-a exprimat îngrijorările cu privire la amenințările crescânde din partea Moscovei.
Moldova ca „cap de pod” în strategia rusă
Stanislav Secrieru, consilier prezidențial pentru securitate națională, a subliniat că Moscova vede Moldova ca un potențial „cap de pod” pentru desfășurarea activităților ostile împotriva Ucrainei și Uniunii Europene. Această strategie nu este una nouă, dar s-a intensificat în ultima perioadă, amplificând nivelul de îngrijorare în rândul țărilor din regiune și al partenerilor internaționali.
Acuzații și respingeri din partea Moscovei
Este important de menționat că informațiile referitoare la planurile lui Putin nu provin din documente oficiale ale Kremlinului, iar autoritățile ruse au respins constant acuzațiile de intervenție în alegerile moldovene. Această discrepanță între declarațiile ruse și realitățile observate în teren ridică întrebări majore cu privire la viitorul stabilității în regiune și la intențiile reale ale Kremlinului în raport cu Moldova.