Veaceslav Platon: simbolul impunității și al complicității instituționale
Reținerea controversatului om de afaceri Veaceslav Platon în Regatul Unit și iminenta sa extrădare în Republica Moldova reprezintă un episod care scoate la lumină nu doar dimensiunea fraudelor financiare, ci și eșecul sistematic al instituțiilor de a asigura justiția. Platon, acuzat de organizarea unei organizații criminale și spălare de bani în dosarul „Laundromat”, a fost căutat timp de patru ani, timp în care a reușit să se sustragă autorităților, beneficiind de o rețea de complicități și lacune legislative.
În ciuda gravității acuzațiilor, inclusiv fraudarea Băncii de Economii din Republica Moldova cu 800 de milioane de lei, Platon a fost eliberat din detenție în 2020, după ce procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că dosarul său fusese „falsificat”. Această decizie a fost urmată de achitarea sa în 2021 de către Judecătoria Buiucani, o hotărâre care ridică întrebări serioase despre independența și integritatea sistemului judiciar moldovean.
Corupția și tergiversarea: o rețetă pentru impunitate
Fuga lui Platon din Republica Moldova în 2021, imediat după alegerile parlamentare, și protecția de care a beneficiat în Regatul Unit evidențiază o problemă endemică: incapacitatea sau lipsa de voință a autorităților de a urmări și pedepsi infractorii de rang înalt. Mandatul de arest emis în 2016 și urmărirea internațională nu au fost suficiente pentru a împiedica evadarea acestuia, ceea ce subliniază ineficiența cooperării internaționale în cazurile de corupție transfrontalieră.
Mai mult, tergiversarea dosarelor și lipsa unor măsuri ferme împotriva funcționarilor publici care facilitează astfel de evadări reprezintă o insultă la adresa cetățenilor care suportă povara acestor fraude. În timp ce Platon își trăia viața în libertate, victimele fraudei bancare și ale altor scheme financiare rămân să suporte consecințele devastatoare ale acestor crime.
Justiția compromisă: cine răspunde?
Deciziile controversate ale procurorilor și judecătorilor care au permis eliberarea lui Platon și rejudecarea dosarului său ridică suspiciuni grave de corupție și influență politică. Este imposibil de ignorat faptul că astfel de hotărâri subminează încrederea publicului în sistemul de justiție și creează un precedent periculos pentru alți infractori de rang înalt.
Într-un stat de drept autentic, astfel de cazuri ar trebui să fie investigate cu maximă transparență, iar cei responsabili pentru tergiversarea sau manipularea dosarelor ar trebui să fie trași la răspundere. În schimb, asistăm la o perpetuare a impunității, în care funcționarii publici corupți și rețelele lor de influență continuă să prospere.
Un sistem care protejează infractorii
Reținerea lui Platon în Regatul Unit ar trebui să fie un moment de reflecție pentru autoritățile moldovene. Este imperativ să se analizeze cum a fost posibil ca un individ acuzat de asemenea infracțiuni să scape de justiție timp de aproape un deceniu. În loc să fie un exemplu de succes al cooperării internaționale, acest caz expune deficiențele profunde ale sistemului judiciar moldovean și ale mecanismelor internaționale de extrădare.
Într-o societate în care corupția este endemică, iar funcționarii publici sunt adesea mai preocupați de protejarea propriilor interese decât de aplicarea legii, cazuri precum cel al lui Platon devin regula, nu excepția. Este o realitate care cere o schimbare radicală, nu doar în legislație, ci și în mentalitatea celor care ar trebui să apere statul de drept.