Parlamentul European aprobă renunțarea totală la gazele rusești
La aproape patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Parlamentul European a decis, în data de 17 decembrie 2025, să interzică definitiv importurile de gaze rusești în Uniunea Europeană, cu termen limită până în toamna anului 2027. Această măsură are ca scop priva Rusia de resursele financiare necesare continuării războiului din Ucraina.
Decizia a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare, urmând să fie supusă aprobării finale din partea statelor membre ale Uniunii Europene, un proces care este de obicei considerat o formalitate. Inese Vaidere, raportoarea textului, a salutat această inițiativă ca fiind un „mare succes” și un „gest cu adevărat istoric”. Ea a subliniat că, de la începutul conflictului în februarie 2022, Uniunea Europeană a cheltuit peste 216 miliarde de euro pe energie fosilă rusească, continuând să plătească aproape 40 de milioane de euro pe zi, ceea ce contribuie la finanțarea masacrelor din Ucraina.
Detalii despre interdicție
Textul adoptat prevede o interzicere treptată a achiziționării de gaze naturale rusești, care va trebui să se aplice cel târziu la 1 noiembrie 2027 pentru contractele pe termen lung, cele mai sensibile, care sunt adesea încheiate pe perioade de zeci de ani. De asemenea, se preconizează că penalități financiare vor fi aplicate întreprinderilor care vor încerca să ocolească această interdicție.
Cu toate acestea, acordul nu include o interzicere totală a achizițiilor de petrol și combustibil nuclear din Rusia, resurse la care multe state membre ale UE continuă să recurgă. Comisia Europeană a optat pentru o propunere legislativă, care poate fi adoptată cu o majoritate calificată, în loc de sancțiuni care necesită unanimitate, având în vedere opoziția Ungariei și Slovaciei, țări considerate apropiate de Moscova. Premierul ungar, Viktor Orban, a amenințat că va contesta planul în instanță.
Reacții și implicații
Eurodeputatul Thierry Mariani, cunoscut pentru pozițiile sale prorus, a denunțat această decizie ca fiind o „ruptură istorică”, impusă fără unanimitate și cu riscuri juridice semnificative pentru state și întreprinderi. Această situație reflectă tensiunile interne din Uniunea Europeană și provocările cu care se confruntă în gestionarea politicii energetice în contextul războiului din Ucraina.
În acest climat tensionat, este evident că deciziile luate de Parlamentul European nu sunt doar o reacție la agresiunea Rusiei, ci și un pas crucial în redefinirea relațiilor energetice ale Uniunii Europene, cu scopul de a asigura o independență mai mare față de resursele rusești și de a sprijini Ucraina în lupta sa pentru suveranitate.