Pentagonul autorizează testarea unei arme cu raze termice la frontiera sudică a SUA
Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a primit permisiunea Pentagonului de a testa o armă cu raze termice de nivel militar și de a dezvolta tactici pentru o eventuală utilizare în operațiuni la granița sudică a Statelor Unite. Decizia apare într-o notă semnată luna trecută de secretarul apărării, Pete Hegseth.
„Sistemul de respingere activă” (Active Denial System) este o armă neletală care emite un fascicul invizibil de unde electromagnetice, cu o rază de acțiune de puțin peste o jumătate de milă, adică aproximativ un kilometru.
Senzația resimțită și efectul asupra persoanelor vizate
Fasciculul provoacă o senzație de arsură la contactul cu pielea umană, comparată de oficialii Pentagonului cu valul de căldură resimțit la deschiderea unui cuptor încins. Potrivit militarilor americani, efectul durează între 10 și 15 minute și generează „o dorință instinctivă și irezistibilă de a fugi”.
Folosirea unei astfel de arme la granița SUA ar reprezenta un pas fără precedent, în condițiile în care securitatea frontierelor și înăsprirea măsurilor împotriva imigrației au devenit priorități absolute pentru administrația Trump.
Ce prevede nota și cine răspunde de utilizare
Cererea DHS nu a precizat unde sau cum ar urma să fie testată arma. Nota autorizează „împrumutul temporar” al unui sistem ADS pentru șapte luni, începând din septembrie, și stipulează că acesta „nu va fi operat de personalul DoW (Departamentul de Război)”, ceea ce pare să exonereze Pentagonul de responsabilitate privind modul în care sistemul ar putea fi folosit în final.
DHS este desemnat singurul responsabil pentru „utilizarea sistemului, punerea în practică și dezvoltarea tacticii, tehnicilor și procedurilor”. La finalul perioadei de șapte luni, Departamentul pentru Securitate Internă poate solicita o nouă autorizare pentru utilizarea sistemului în operațiunile de frontieră, în funcție de necesități.
Serviciul Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP) a transmis că evaluează continuu noi tehnologii, în special cele care sporesc eficacitatea operațională și consolidează capacitățile de misiune. Pentagonul a redirecționat solicitările de comentariu către DHS.
Discuții mai vechi și riscurile semnalate
De-a lungul anilor au existat discuții interne despre posibila folosire a sistemului pentru dispersarea mulțimilor de-a lungul graniței dintre SUA și Mexic, potrivit unor actuali și foști oficiali ai CBP. Arma a fost luată în calcul și în momente de tulburări interne, inclusiv la sfârșitul primului mandat al președintelui Donald Trump, când au izbucnit proteste după uciderea lui George Floyd.
Armata SUA a desfășurat sistemul pentru scurt timp în Afganistan în urmă cu aproape două decenii, dar a refuzat în cele din urmă să îl utilizeze în operațiuni de luptă active. De asemenea, a analizat folosirea lui pentru controlul mulțimii la facilitățile americane din străinătate unde erau deținuți teroriști, însă a renunțat și la această variantă.
Oficialii CBP au discutat ocazional despre utilizarea sistemului ca instrument de dispersare a mulțimii, dar acesta nu a fost niciodată desfășurat. Obstacolele au vizat aspecte legale, utilizarea forței, eficacitatea și potențiale probleme de suveranitate, în special dacă arma ar fi fost folosită împotriva unor persoane aflate încă pe teritoriul Mexicului. Principala preocupare a rămas însă posibilitatea ca oamenii să fie răniți, direct sau indirect.
„Chiar dacă îi alungă pe oameni înapoi spre râu, nu vrei ca aceștia să intre în apă și să se înece”, a declarat un fost oficial al CBP. „Având în vedere costurile, instruirea și politicile pe care le vei crea, merită oare efortul?” s-a întrebat el.
În 2018, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, oficialii CBP au luat în considerare utilizarea armei împotriva migranților, dar secretarul de atunci al Securității Interne, Kirstjen Nielsen, a respins ideea. „Problema era tratarea imigranților și a cetățenilor ca pe niște combatanți inamici”, a explicat un fost oficial al DHS.
Unii agenți ai Poliției de Frontieră au pus recent la îndoială necesitatea instrumentului, având în vedere numărul redus de treceri de frontieră și creșterea efectivelor de personal.