Presa de la Moscova despre noul Guvern de la București: ce notează TASS despre premierul Luca Niculescu
Agenția rusă de presă TASS a dedicat un material amplu noului premier al României, Luca Niculescu, și crizei guvernamentale care a precedat învestirea cabinetului său, evidențiind profilul prooccidental al acestuia, dar și îndoielile privind șansele de succes ale noului Executiv.
Pe 20 octombrie 2026, Parlamentul României l-a învestit pe Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcția de prim-ministru. 280 de deputați și senatori au votat în favoarea programului și a componenței Guvernului său, în condițiile în care erau necesare 233 de voturi. Rezultatul ar trebui să pună capăt crizei politice care se desfășoară în țară încă din aprilie 2026. Niculescu, care nu este afiliat politic, a devenit al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan.
Derularea crizei politice
Criza a pornit de la destrămarea coaliției de guvernare formate după alegerile de la sfârșitul anului 2024, din care făceau parte PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți. Pe 20 aprilie, PSD a anunțat că nu-i mai acordă sprijin premierului Ilie Bolojan, din partea PNL, și se retrage din coaliție, invocând măsurile de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”.
Liderul AUR, George Simion, s-a pronunțat pentru alegeri anticipate, însă președintele Nicușor Dan s-a opus. Pe 23 aprilie, șase miniștri și vicepremierul din partea PSD și-au prezentat demisiile, iar cabinetul a devenit interimar. Pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan a fost demis, după ce 281 de deputați și senatori au votat în favoarea moțiunii de cenzură. A doua zi, PNL a anunțat trecerea în opoziție, atribuind responsabilitatea pentru criză PSD, care ar fi „boicotat sistematic” deciziile comune.
Candidaturile respinse și desemnarea lui Niculescu
Începând cu 18 mai, președintele a căutat un candidat acceptat de toate partidele. Parlamentarii au respins candidaturile lui Eugen Tomac, în iunie, ale lui Adrian Veștea, tot în iunie, și ale lui Siegfried Mureșan, în septembrie. Pe 5 octombrie, Dan l-a propus pe Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, fără afiliere politică, după ce candidatura acestuia fusese respinsă în septembrie de PSD și UDMR. Decretul prezidențial a fost publicat pe 6 octombrie.
Niculescu este considerat un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală impecabilă. Pe 12 octombrie, el le-a propus liderilor partidelor un acord politic privind revizuirea bugetului pe anul în curs și adoptarea celui pentru anul următor, în contextul în care, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România.
Sprijinul politic și programul Guvernului
Liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și-au exprimat sprijinul pentru Niculescu, ale cărui priorități includ elaborarea bugetului până la 1 decembrie 2026, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, indexarea pensiilor și demararea reformei teritorial-administrative. Potrivit materialului TASS, PSD a primit 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale. PNL a anunțat că va vota în favoarea cabinetului, dar nu va intra la guvernare alături de PSD, iar George Simion l-a numit pe Niculescu „marionetă”.
Programul prezentat pe 15 octombrie include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor privind noua lege a salarizării, modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO, adoptarea strategiei de securitate internă pentru 2027–2031 și combaterea traficului de droguri și a criminalității informatice, alături de reforme în sănătate.
Originea, studiile și cariera
Luca Niculescu s-a născut pe 25 aprilie 1971, la București, într-o familie de mari comercianți din perioada interbelică, cu legături de Partidul Național Liberal. Străbunicul său a fost deputat și ministru al Industriei și Comerțului în 1918. În 1995 a absolvit Facultatea de Jurnalism a Universității din București, iar în 1996 a obținut un master în jurnalism european la Universitatea din Strasbourg.
Între 1992 și 2016 a lucrat în jurnalism: a început la Radio France Internationale, iar în 2000 a devenit redactor-șef al filialei din România. A prezentat emisiuni la The Money Channel, TVR1 și Digi24 și a fost corespondent permanent în România pentru France Info, Libération și TV5. A câștigat premiul pentru „cel mai bun talk-show” în 2008 și 2011 și titlul de „Jurnalistul european al anului” în 2010.
Din 2016 până în 2022 a fost ambasadorul României în Franța, Andorra și Monaco, reprezentând țara în cadrul OCDE și al Organizației Internaționale a Francofoniei. A fost decorat cu ordinele franceze „Artelor și Literelor” și „Legiunii de Onoare”, precum și cu ordinul românesc „Meritul Cultural”. Din septembrie 2022 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE.