Bilanțul protestelor violente din Franța: peste 1.200 de arestări și 150 de polițiști răniți
Peste 1.200 de persoane au fost arestate sâmbătă în Franța, după ce manifestanții care îi susțineau pe elevii de liceu s-au confruntat cu poliția, iar unele proteste au degenerat în violențe, în timpul cărora au fost incendiate clădiri și au fost jefuite magazine.
Poliția a folosit gaze lacrimogene în confruntările cu manifestanții, în condițiile în care protestelor organizate în întreaga țară li s-au alăturat și alte grupuri nemulțumite de prețurile ridicate și de deteriorarea sistemului de protecție socială. În timp ce sute de mii de persoane au participat pașnic la marșuri organizate în zeci de orașe, grupuri violente au atacat clădiri publice, magazine de lux și supermarketuri, precum și vehicule și membri ai forțelor de ordine.
Sâmbătă seară, premierul Sébastien Lecornu a anunțat că 1.200 de persoane au fost arestate, iar 150 de polițiști au fost răniți.
Macron: „Nu există loc pentru violență în Republica noastră”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat, într-o postare pe X, că cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi și magazine, au jefuit chiar și primării vor fi urmăriți penal și pedepsiți. El le-a transmis forțelor de ordine sprijinul întregii națiuni și a anunțat un front comun împotriva celor care seamănă haos și îi împiedică pe cei care își exprimă pașnic revendicările să facă acest lucru.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că manifestația oficială a fost deturnată de persoane pe care le-a descris drept „infractori oportuniști care au văzut o ocazie de a jefui și de a fura”. El a dat asigurări că autoritățile îi vor găsi și vor lua măsuri ferme împotriva lor, precizând că nu se intenționează declararea stării de urgență.
Primăria din Limoges, distrusă în mare parte de un incendiu
În orașul Limoges, primăria a fost „în mare parte distrusă” de un incendiu provocat de manifestanți mascați, a declarat prefectul Maurice Barate. Acesta a precizat că acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii vestice, iar două treimi din exteriorul clădirii au dispărut deja. Prefectul a calificat pagubele provocate clădirii vechi de 143 de ani drept „o catastrofă pentru patrimoniu”.
La Marsilia, manifestanții au luat cu asalt primăria, lovind ușa de intrare cu bariere de securitate smulse de pe stradă. Ei au reușit să pătrundă pentru scurt timp în clădire, unde unul dintre protestatari a desenat cu spray un „A”, simbolul anarhiei, pe un perete, înainte ca poliția să îi evacueze.
Haos în centrul Parisului
În zona Pieței Republicii, din centrul Parisului, un marș pașnic a degenerat în violențe, poliția folosind gaze lacrimogene împotriva unor participanți îmbrăcați în negru și mascați, care au aruncat artificii și pietre din pavaj, au atacat o bancă și au jefuit un magazin de articole sportive. „Cucerim Bastilia!”, a strigat unul dintre manifestanți.
Alții au incendiat tomberoane și au aruncat petarde în interiorul acestora sau au răsturnat containere pentru reciclarea sticlei, din care au luat sticle pentru a le folosi drept proiectile. Un camion a fost incendiat, iar flăcările s-au extins la o clădire din apropiere.
De-a lungul bulevardului Magenta, zeci de magazine au fost sparte și jefuite. Mai multe grupuri au încercat să pătrundă în Galeriile Lafayette, au vandalizat sedii bancare, au devastat un magazin Lacoste și alte buticuri și au jefuit un magazin de telefoane mobile. Locuitorii din apropiere au fost nevoiți să închidă ferestrele și ușile, în timp ce nori uriași de gaze lacrimogene se ridicau până la nivelul acoperișurilor.
De la nemulțumirile din școli la o mișcare națională
Mobilizarea de sâmbătă a urmat unor apeluri lansate pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene, apărută în 2018 ca reacție la nedreptățile sociale. Protestele au început luna trecută în școlile din suburbiile sărace din nordul Parisului, unde nemulțumirile legate de absența profesorilor și de starea precară a clădirilor școlare s-au transformat rapid într-o mișcare națională împotriva inegalităților, a finanțării publice insuficiente și a deteriorării standardelor de viață.
Organizatorii au făcut apel la profesori și elevi, muncitori, pensionari și fermieri să se alăture manifestațiilor și să extindă mișcarea. Confederația Generală a Muncii, unul dintre cele mai mari sindicate din Franța, a susținut protestele, cerând „salarii și pensii mai mari, prețuri mai mici și protejarea serviciilor publice care răspund nevoilor populației”.
Aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de creșterea costului vieții și de inflație, potrivit unui sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de persoane.
Violențele au izbucnit în marja marșurilor organizate în capitală și în alte orașe, la care, potrivit Ministerului de Interne, au participat 550.000 de persoane. Sindicatul CGT a estimat însă numărul participanților la 800.000.