Putin acceptă europenii la negocieri, dar amenință cu reluarea războiului
Emisarii președintelui american Donald Trump au obținut un rezultat notabil în urma discuțiilor de la Moscova: Vladimir Putin a fost de acord cu implicarea europenilor în viitoarele negocieri de pace privind Ucraina, potrivit declarațiilor făcute de trimișii americani după întâlnirea cu liderul de la Kremlin. O nouă rundă de discuții este în curs de planificare.
Jared Kushner, trimis special al SUA, a declarat că un acord nu poate fi încheiat fără ca europenii să fie la masa negocierilor și că i-a transmis acest lucru președintelui rus. „I-am spus și președintelui Putin că noi considerăm că acest lucru este foarte important, iar președintele Zelenski a fost un susținător puternic încă de la început al acestui lucru. Cred că suntem capabili să realizăm asta și cu președintele Putin. El este dispus să încerce”, a afirmat Kushner.
Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat această evoluție: „La următoarea întrevedere, europenii vor participa la negocieri, va fi vorba de o echipă de negociatori și vor primi cuvântul”.
Washingtonul anunță progrese, Moscova își menține retorica dură
Steve Witkoff, trimis special al SUA, a descris întâlnirea ca fiind una productivă. Întrebat dacă s-au făcut progrese reale, el a răspuns afirmativ și a subliniat că formatul trilateral de discuții a fost reluat. „Oamenii nu credeau că vom relua formatul trilateral. L-am reluat. Am stabilit o nouă întâlnire… Exact asta dorește să vadă președintele Trump”, a spus Witkoff.
În ciuda acestor semnale pozitive, Putin a menținut o poziție fermă, dând vina pe europeni pentru blocajul negocierilor. Liderul de la Kremlin a declarat că Rusia nu a respins niciodată dialogul cu Europa, dar a avertizat că orice desfășurare de trupe europene pe teritoriul Ucrainei ar fi considerată o țintă legitimă. „Le-am spus deja: pentru noi, ei ar constitui o țintă legitimă și, cu alte cuvinte, războiul s-ar relua imediat”, a avertizat Putin.
Condițiile Moscovei: retragerea NATO și acorduri bilaterale
Rusia își menține cerințele privind un nou aranjament de securitate pentru Europa, care ar presupune retragerea NATO la granițele din 1997, înainte ca state precum România, țările baltice sau cele scandinave să fi aderat la alianță. Moscova dorește să încheie, la nivel bilateral, acorduri de asistență reciprocă ori pacte de neagresiune cu actuale state membre NATO, după modelul celor convenite cu Belarus, Coreea de Nord sau Iran.
De asemenea, Putin a exclus instituirea unor zone tampon demilitarizate între Rusia și Ucraina, așa cum și-ar dori Kievul, și a calificat drept inacceptabilă prezența unor forțe europene în Ucraina, considerând că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Federației Ruse.