Reacția Uniunii Europene la Planul de Pace al lui Donald Trump pentru Ucraina
Uniunea Europeană a declarat că va susține orice inițiativă de pace pentru Ucraina, atâta timp cât aceasta va conduce la o soluție justă și durabilă, implicând atât Kievul, cât și UE. Această afirmație a fost făcută de Kaja Kallas, șefa diplomației europene, într-un discurs susținut la Bruxelles, subliniind importanța participării ucrainenilor și europenilor în cadrul echipei de negociere.
Planul de pace, care cuprinde 28 de puncte, a fost elaborat în urma unor consultări între Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american Donald Trump, și Kirill Dmitriev, emisarul economic special al președintelui rus Vladimir Putin. Sursele indică faptul că acest plan a fost conceput fără a informa susținătorii europeni ai Ucrainei, ceea ce a stârnit controverse și îngrijorări în rândul acestora.
Printre condițiile stipulate în plan se numără cedarea completă a regiunii Donbas de către Ucraina și limitarea forțelor sale armate. În schimb, Rusia ar urma să restituie Ucrainei părți din teritoriile ocupate în provinciile Zaporojie și Herson, acceptând totodată garanții de securitate occidentale pentru Ucraina, fără a permite aderarea la NATO sau desfășurarea de trupe străine. Teritoriile cedate Rusiei ar deveni zone demilitarizate, conform detaliilor scurse în presă.
Administrația Trump a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta acest plan de pace până pe 27 noiembrie, dată la care se sărbătorește Ziua Recunoștinței. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins constant ideea cedării de teritorii, iar Moscova s-a opus desfășurării de trupe NATO ca garanție de securitate pentru Ucraina.
În acest context, un consilier de rang înalt al lui Zelenski a negat că ar fi existat un răspuns pozitiv din partea Ucrainei la propunerea de pace a lui Trump, subliniind că poziția Kievului rămâne fermă în ceea ce privește integritatea teritorială.
Criticile la adresa planului de pace au fost exprimate și de analiști, care consideră că acesta se bazează pe o eroare de calcul majoră, sugerând că acceptarea sa ar însemna practic îndeplinirea cerințelor rusești. Această situație a generat o reacție politică intensă atât la Washington, cât și la Kiev, cu implicații semnificative pentru viitorul relațiilor internaționale în regiune.