Reacții prudente la Consiliul pentru Pace propus de Trump
Guvernele din întreaga lume au avut o reacție rezervată duminică, 19 ianuarie 2026, față de invitația președintelui american Donald Trump de a participa la inițiativa sa, numită Consiliul pentru Pace, conform unei analize realizate de Reuters. Această sugestie a fost adresată la aproximativ 60 de țări, însă doar Ungaria a acceptat fără ezitare propunerea. Premierul Viktor Orban, cunoscut ca un aliat de încredere al lui Trump, a făcut această mișcare de susținere.
Poziția Canadei și reacția României
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a declarat că este de acord cu inițiativa în principiu, dar a puntualizat că detaliile precise sunt în continuare sub discuție. De asemenea, Administrația Prezidențială de la București a confirmat, pe aceeași dată, primirea scrisorii adresate președintelui Nicușor Dan, care invită România să devină membră a acestui Consiliu.
Reticențe în rândul altor guverne
Mai multe guverne au manifestat reticență în ceea ce privește această inițiativă, iar diplomații și oficialii, exprimându-și îngrijorarea cu privire la posibilele consecințe, au preferat să se pronunțe sub rezerva anonimatului. Există temeri că noul Consiliu ar putea afecta negativ activitatea actuală a Organizației Națiunilor Unite.
Structura Consiliului
Potrivit documentelor consultate de Reuters, Consiliul pentru Pace ar urma să fie condus de Donald Trump pe o perioadă nedeterminată, având ca prioritate inițială gestionarea conflictului din Gaza și, ulterior, abordarea altor situații internaționale. Statele membre ar avea mandate de trei ani, însă ar putea obține statutul de membri permanenti în schimbul unei contribuții financiare semnificative de un miliard de dolari.