Rusia și condițiile sale maximaliste pentru pacea în Ucraina
Într-un context internațional tensionat, Rusia continuă să impună condiții draconice pentru încetarea conflictului din Ucraina. Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a reiterat că toate cerințele președintelui Vladimir Putin trebuie îndeplinite integral înainte de orice negociere. Printre acestea se numără renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și retragerea trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, teritorii revendicate de Moscova.
Aceste cerințe, descrise drept „maximaliste”, reflectă o strategie agresivă a Kremlinului, care controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea anexată în 2014. În ciuda acestui control parțial, Ucraina refuză să accepte aceste condiții, considerându-le echivalente cu o capitulare.
Dialogul ruso-american: între ambiguitate și tensiuni
Într-un context de relații bilaterale extrem de fragile, viceministrul Riabkov a recunoscut existența unor contacte între Moscova și Washington, dar a evitat să ofere detalii. Declarațiile sale vin după ce Donald Trump a afirmat că a discutat cu Vladimir Putin, o afirmație pe care Kremlinul a refuzat să o confirme sau să o infirme. Riabkov a subliniat că, deși există canale de comunicare deschise, nu există acorduri pentru contacte la cel mai înalt nivel.
Riabkov a criticat administrația Biden pentru escaladarea confruntării ruso-americane, acuzând-o de promovarea unui „război hibrid” împotriva Rusiei. Totodată, el a evidențiat interesul echipei lui Trump de a restabili dialogul, în ciuda contradicțiilor interne din politica americană.
Un consens bipartizan împotriva Rusiei
Riabkov a remarcat că politica externă a SUA este împietrită într-un consens bipartizan care consideră Rusia drept „inamic”. Acest cadru rigid limitează perspectivele unei îmbunătățiri semnificative a relațiilor bilaterale, chiar și în contextul revenirii lui Trump la Casa Albă. Viceministrul rus a criticat „limbajul ultimatumurilor” utilizat de Occident, subliniind că Moscova nu va accepta soluții parțiale sau compromisuri care nu abordează cauzele fundamentale ale conflictului.
Ucraina și refuzul de a ceda
De cealaltă parte, Ucraina rămâne fermă în dorința sa de a adera la NATO și de a-și recâștiga teritoriile ocupate. Acceptarea condițiilor impuse de Rusia ar însemna, în opinia Kievului, o capitulare totală. În timp ce Moscova își menține poziția intransigentă, Ucraina continuă să reziste, sprijinită de aliații săi occidentali.
Conflictul, care a început în 2014 și a escaladat dramatic în 2022, rămâne cel mai devastator din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. În ciuda promisiunilor lui Trump de a pune capăt războiului într-o singură zi, realitatea de pe teren indică o situație mult mai complexă și dificil de rezolvat.