România și alte nouă state din UE cer interzicerea importurilor de gaz rusesc
Un document exploziv dezvăluie presiunea exercitată de zece state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, pentru a interzice importurile de gaz și gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia. Această inițiativă vine în contextul pregătirii celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva economiei rusești, la aproape trei ani de la invazia brutală a Ucrainei de către Moscova.
România, alături de Polonia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania și Irlanda, solicită măsuri drastice pentru a reduce veniturile Rusiei, care continuă să alimenteze războiul devastator din Ucraina. În documentul comun, aceste state subliniază necesitatea unei interdicții totale asupra importurilor de gaz rusesc, considerând-o o prioritate absolută pentru securitatea energetică a Europei.
Planuri pentru reducerea dependenței de energia rusească
Deși Uniunea Europeană a impus deja sancțiuni asupra importurilor maritime de petrol din Rusia, gazele naturale rămân un punct sensibil. Unele state membre continuă să depindă de aceste resurse, ceea ce complică adoptarea unei interdicții unanime. În acest context, Comisia Europeană lucrează la un plan mai detaliat pentru a accelera tranziția către surse alternative de energie, inclusiv energia regenerabilă și importurile de GNL din alte regiuni, cum ar fi Statele Unite.
Documentul consultat sugerează și o abordare treptată, prin reducerea progresivă a utilizării gazului rusesc, în conformitate cu foaia de parcurs RePowerEU, care prevede eliminarea combustibililor fosili din Rusia până în 2027. Totodată, statele semnatare cer interzicerea accesului petrolierelor rusești care transportă GNL în porturile Uniunii Europene, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei rusești.
Opoziția unor state membre și provocările politice
În timp ce majoritatea statelor UE susțin sancțiunile, există și voci disidente. Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a opus constant măsurilor care vizează energia rusească, iar premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat recent că a asigurat aprovizionarea cu gaz a țării sale în urma unei întâlniri controversate cu Vladimir Putin. Aceste poziții subminează eforturile de unitate ale Uniunii Europene și ridică întrebări serioase despre solidaritatea blocului în fața agresiunii rusești.
În ciuda acestor obstacole, importurile de gaze rusești în Europa au scăzut semnificativ din 2022, iar statele membre au intensificat utilizarea surselor alternative de energie. Cu toate acestea, dependența de gazul rusesc rămâne o vulnerabilitate strategică, iar lipsa unui consens clar între statele membre întârzie adoptarea unor măsuri decisive.
Un test al solidarității europene
Interdicția propusă asupra gazului rusesc reprezintă mai mult decât o simplă măsură economică; este un test al solidarității europene și al angajamentului față de valorile democratice. În timp ce unele state membre prioritizează interesele economice pe termen scurt, altele insistă asupra necesității de a sancționa agresiunea rusă și de a proteja securitatea colectivă a Europei.
Rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană va reuși să depășească aceste diviziuni interne și să adopte o poziție unitară în fața unei crize care continuă să amenințe stabilitatea regională și globală.