România, în fruntea declinului angajărilor din UE
România, alături de Austria și Finlanda, se află în topul țărilor din Uniunea Europeană care au înregistrat cea mai severă scădere a numărului de angajați, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) pe 5 decembrie 2025. Această situație alarmantă subliniază provocările cu care se confruntă piața muncii din România, în contextul unei economii europene care, în general, a arătat o tendință de creștere.
În trimestrul trei din 2025, numărul de angajați din zona euro a crescut cu 0,2%, iar în Uniunea Europeană cu 0,1%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, numărul angajaților a crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,5% în UE. Aceste cifre contrastează puternic cu declinul de 1,2% înregistrat de România, ceea ce ridică semne de întrebare asupra direcției economice a țării.
Impactul asupra productivității muncii
Eurostat a estimat că, în trimestrul trei din 2025, 220,6 milioane de persoane erau angajate în Uniunea Europeană, dintre care 172,2 milioane în zona euro. De asemenea, productivitatea muncii, bazată pe numărul de persoane, a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 1,1% în UE, în perioada iulie-septembrie 2025. Aceasta sugerează că, în ciuda scăderii numărului de angajați, cei care sunt angajați devin mai productivi, ceea ce poate fi un semn de eficiență crescută în anumite sectoare.
Provocările economice și sociale
Declinul angajărilor din România nu este doar o statistică îngrijorătoare, ci reflectă o realitate socială complexă. Cu un număr tot mai mare de pensionari în raport cu angajații activi, România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra sistemului de pensii. Raportul OECD subliniază că România are deja opt pensionari la zece angajați, ceea ce indică o nevoie urgentă de reforme în domeniul muncii și al asistenței sociale.
În acest context, inițiativele legislative care vizează ajustarea salariului minim în funcție de vechime și nivelul de studii devin esențiale. Peste 2,2 milioane de angajați ar putea beneficia de aceste măsuri, care sunt susținute de BNS ca soluție pentru reducerea sărăciei în muncă și creșterea stabilității pieței muncii.
Concluzie
România se află într-un moment critic, în care scăderea numărului de angajați și provocările economice necesită o reacție rapidă și eficientă din partea autorităților. Este esențial ca măsurile adoptate să fie bine gândite și implementate pentru a asigura un viitor mai stabil și prosper pentru toți cetățenii.