Moscova cere NATO retragerea la granițele din 1997, inclusiv din România
Rusia își intensifică presiunea pentru un nou aranjament de securitate în Europa, cerând Alianței Nord-Atlantice să revină la configurația existentă înainte de extinderea din 1997, ceea ce ar implica retragerea din state precum România, țările baltice și cele scandinave. Solicitarea a fost formulată explicit de consilierul prezidențial rus pentru afaceri externe, Yuri Ushakov, care a precizat că Moscova dorește un angajament de a nu desfășura sisteme de armament considerate amenințătoare în apropierea granițelor ruse și revenirea la configurația forțelor Alianței de la momentul semnării Actului fondator NATO-Rusia, în 1997.
Solicitarea vine în contextul în care emisarii președintelui american Donald Trump au efectuat o vizită la Moscova, unde au discutat timp de aproximativ două ore și jumătate cu Vladimir Putin. Jared Kushner și Steve Witkoff s-au declarat optimiști la plecarea de la Kremlin, iar Witkoff a afirmat că s-au făcut progrese reale și că a fost reluat formatul trilateral de negocieri. Ulterior, cei doi oficiali americani au avut o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Dublin.
Europenii vor fi incluși în negocierile viitoare
Un rezultat al discuțiilor îl reprezintă acordul lui Vladimir Putin de a permite implicarea europenilor în negocierile viitoare, aflate în curs de planificare. Zelenski a confirmat că la următoarea întrevedere europenii vor participa la negocieri ca echipă de negociatori și vor primi cuvântul. Kushner a subliniat că un acord nu poate fi încheiat fără prezența europenilor la masa negocierilor, iar Witkoff a anunțat că a fost planificată o nouă rundă de discuții.
Washingtonul ar urmări să negocieze în paralel o nouă structură de securitate europeană și un acord de pace în Ucraina. Liderii europeni au primit însă inițiativa cu reticență. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că nu mai există sprijin american pentru Ucraina și că, în definitiv, europenii sunt cei care vor defini și decide securitatea viitoare a Europei.
Rutte: Doar aliații decid poziția NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins categoric pretențiile Moscovei, precizând că doar aliații decid asupra poziției Alianței și asupra măsurilor pe care aceasta le poate lua, nu Rusia. Declarația sa vine în contextul în care Kremlinul încearcă să impună un cadru de securitate care să limiteze extinderea și desfășurarea forțelor NATO în Europa de Est.
Potrivit unui diplomat de la Moscova, ca parte a unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa, rușii ar dori să încheie, la nivel bilateral, acorduri de asistență reciprocă sau pacte de neagresiune cu actuale state membre NATO, după modelul celor convenite cu Belarus, Coreea de Nord sau Iran. Vladimir Putin a declarat că președintele Trump propune să se ajungă la un acord privind instrumentele de asigurare a securității Europei în ansamblu.
Putin exclude zonele tampon și forțele europene în Ucraina
Liderul de la Kremlin a exclus instituirea unor zone tampon demilitarizate între Rusia și Ucraina, așa cum și-ar fi dorit Kievul, și a calificat drept inacceptabilă prezența unor forțe europene în Ucraina, considerând că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Federației Ruse. Putin ar fi căzut de acord cu americanii pentru instituirea unui armistițiu umanitar în Kostiantînivka, pe modelul celui din Oleșki, deși Kievul neagă că localitatea de pe centura sa de fortărețe ar fi controlată de Moscova.
Potrivit lui Putin, în localitate au mai rămas aproximativ 400-500 de civili, iar forțele ruse ar avea nevoie de cinci zile pentru a curăța de mine căile de acces. Există însă temerea că Moscova plănuiește să folosească pauza în lupte pentru a aduce în zonă soldați, armament și tehnică militară, așa cum a procedat anterior la Oleșki.