Șeful armatei americane, desființat de europeni după discursul de la Ziua Z
Critica a venit ca o reacție imediată după discursul lui Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, pronunțat în nord-vestul Franței cu ocazia comemorării a 82 de ani de la debarcările din Normandia, cunoscută ca Ziua Z. Aceasta ocazie simbolică a fost transformată într-un moment controversat, în care Hegseth a comparat debarcarea trupelor aliate din Al Doilea Război Mondial cu ceea ce el a numit o „invazie” a migranților care ajung pe coastele europene.
Prin declarațiile sale, Hegseth a fost acuzat de o „prostie grotescă și aroganță ridicolă” de către istorici și activiști pentru drepturile omului. Aceștia au subliniat că astfel de comparații sunt o profanare a memoriei celor care au luptat și au căzut în timpul războiului. Vorbind în fața celor adunați la cimitirul militar american din Colleville-sur-Mer, Hegseth a afirmat că diverse plaje europene sunt invadate de ideologii periculoase și a îndemnat capitalele europene să reacționeze față de această „invazie”.
Criticile s-au amplificat pe rețelele de socializare, unde istorici precum Simon Schama au descris comentariile lui Hegseth ca fiind „un amestec de ignoranță istorică și aroganță ridicolă”. Schama a subliniat că acest discurs merge până la a subestima lupta împotriva celui de-al Treilea Reich, comparând-o cu frustrarea privind imigrarea.
În plus, avocata israeliană Daniel Seidemann a calificat declarațiile lui Hegseth drept o profanare obscenă a memoriei soldaților care au debarcat la Normandia. De asemenea, economiști și comentatori au contestat argumentele sale, întrebându-se dacă Hegseth conștientizează că dincolo de retorica despre migrație, aliatul cel mai nesigur ar putea fi chiar Statele Unite.
Discursul lui Hegseth nu este un fenomen izolat; el se alătură unei narațiuni mai largi, prin care oficiali americani încearcă să încadreze migrația ca pe o problemă de securitate, în contrast cu contextul istoric al războiului. Această abordare poate avea implicații profunde asupra percepției internaționale a politicii americane, fiind perceput ca un atac împotriva politicilor europene de imigrație, chiar și atunci când datele arată că statele americane au o proporție mai mare de rezidenți născuți în străinătate decât multe dintre țările europene.